|
|
|
www.oportunitati.rom-invest.eu |
|
|
www.primarii.rom-invest.eu |
|
Strategia
de Dezvoltare Locala |
|
|
|
|
|
|
Cuvantul presedintelui Consiliului
Judetean,
Dragi locuitori ai comunei Balsa
Primarul dumneavoastra
a avut intotdeauna sprijinul meu, in calitate de presedinte al Consiliului
Judetean Hunedoara. Fiind un om cu initiativa, ceea ce a vrut el sa faca pentru
comuna Balsa nu a ramas vorba goala.
In ceea ce ma priveste, sunt nascut si crescut in acest judet si nu am de gand
sa-l parasesc.
Am fost
ales si de catre dumneavoastra in functia de presedinte al consiliului
judetean si vreau ca dupa mine sa ramana ceva bun pentru oamenii din judetul
nostru.
As vrea
sa se poata spune, cinstit, “ Asta a facut-o Mircea Molot, sa-i dea Dumnezeu
sanatate!”.
Imi doresc sa va mentineti si pe viitor increderea pe care o aveti in mine.
Va multumesc !
Cuvant inainte,
adresat de Primarul Comunei Balsa
Dragi cetateni,
Doresc sa multumesc locuitorilor comunei Balsa
pentru sprijinul acordat in realizarea Strategiei de Dezvoltare Locala, si imi
exprim convingerea ca ideile cuprinse in aceasta Strategie vor contribui la
dezvoltarea comunei, prin cresterea
calitatii vietii si prosperitatii cetatenilor sai, aducand-o la standarde
europene.
Doresc ca impreuna cu dumneavoastra,
locuitori ai comunei Balsa, sa transformam
comuna intr-un punct de referinta pentru alte comune prin utilizarea eficienta
a tuturor resurselor locale corelata cu atragerea si utilizarea rationala a
fondurilor publice si private, interne si internationale.
Va multumesc ca sunteti alaturi de mine si sunt convins ca numai prin
unirea fortelor vom reusi sa realizam ceea ce ne-am propus, o comuna cu valente
europene!
Primar
comuna Balsa,
Simion METESAN
COMITETUL LOCAL DE COORDONARE SI MEMBRII CONSILIULUI LOCAL:
Simion METESAN, primar al comunei Balsa,
Traian Felician JUDE, viceprimar al comunei Balsa
Petru Gavrila, secretar al Primariei Balsa,
Ioan Crisan, contabil al Primariei Balsa.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
LOCALA A FOST REALIZATA IN COLABORARE CU PDE-STRATEGII SI INVESTITII EXTERNE.
I.INTRODUCERE
"Dezvoltarea
Durabila este dezvoltarea care asigura necesitatile prezente fara a compromite
posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile
necesitati."
(Raportul
Comisiei Brundtland 1987)
Strategia de dezvoltare locala a comunei Balsa pentru perioada 2007 - 2013,
a fost realizata pe o periada de 7 ani si urmareste dezvoltarea durabila prin
valorificarea potentialului local pentru a fi in concordanta cu obiectivul
general al Planului National de Dezvoltare 2007-2013 care vizeaza „reducerea
cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si
Statele Membre ale Uniunii Europene”(sursa: PND 2007-2013).
Prezentul document este realizat la solicitarea Primariei Balsa din judetul
Hunedoara si reflecta atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatile de
dezvoltare ale comunei pe urmatorii 7 ani. Opinia locuitorilor a fost cunoscuta
prin efectuarea unui sondaj aplicatat cetatenilor comunei Balsa din judetul
Hunedoara.
Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflecta
nevoile actuale ale comunitatii si atingerea acestora in viitor.
Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, aceasta va trebui sa
ajunga la un nivel de trai similar celorlalte tari care se afla deja in Uniune
prin atingerea unui PIB de 55%. Pentru atingerea acestui obiectiv Romania va
beneficia in perioada 2007-2013 de finantari pe diverse domenii pentru a atinge
nivelul de trai al tarilor care se afla in UE.
Strategia de dezvoltare locala a comunei Balsa va fi
instrumentul de lucru al administratiei publice locale, agreat de intreaga
comunitate locala, care va orienta gandirea, decizia si actiunea catre
obiective superioare sau catre premisele obiectivelor, fara ca pe parcurs sa
existe abateri datorate urgentelor sau avantajelor si dezavantajelor ce pot
interveni in anumite momente.
De asemenea, Strategia de dezvoltare locala a comunei Balsa se doreste a fi, in aceeasi masura, un
instrument de lucru pus la dispozitia tuturor factorilor interesati in
progresul economico-social al comunei, iar pe de alta parte, tiparul traseului
armonios pentru orizontul de timp propus pana in 2013.
Strategia de dezvoltare locala se doreste a fi un ghid de
prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare indicand totodata directiile de
dezvoltare specifice, si in final detaliate in actiuni punctuale ce se vor
constitui ca viitoare proiecte ale administratiei publice locale.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunitatii locale a determinat
adaptarea tuturor propunerilor de actiuni, in final, strategia de dezvoltare locala fiind in consens cu
aspiratiile locuitorilor comunei Balsa. Importanta acestui aspect este
data atat de certitudinea implicarii viitoare a comunitatii locale in
implementarea strategiei de dezvoltare locala,
cat si de posibilitatea asumarii depline si constiente a acesteia.
In procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala administratia
publica locala lanseaza procedura de consultare a comunitatii locale din
localitatea Balsa asupra propunerii finale.
Metodologic, prezenta
strategie are la baza si se fundamenteaza pe urmatoarele instrumente si
proceduri de lucru:
§
analiza de continut;
§
analiza de date statistice din surse
organizate si realizate de consultant;
§
comparatii de date statistice
inseriate si pe scale evolutive;
§
interviuri de profunzime cu factori
decizionali si de opinie din structura domeniilor cheie analizate in cadrul
studiului;
§
analiza SWOT;
§
interpretari aferente unor studii,
rapoarte, cercetari, documente de politica, staretegie si norme actionale
europene, nationale, regionale, judetene si locale.
Legislatia
europeana
Auditul comunei Balsa
respecta si se conformeaza sinergic in desfasurarea sa cu documente legislative
si de politica de dezvoltare reper atat la nivel european, cat si national,
regional si local. Dezvoltarea pe termen mediu si lung a comunei Balsa trebuie
sa fie in contextul geo-strategic, institutional, administrativ, economic,
social si cultural european, iar obiectivele si prioritatile actionale ale
acestuia trebuie construite in conformitate deplina cu Strategia de la Lisabona
(revizuita) a Uniunii Europene sau cu Planul National de Dezvoltare al Romaniei
pentru perioada 2007 – 2013.
Viziunea de dezvoltare a
comunei Balsa trebuie sa inglobeze materializarea in timp a unor politici
benefice comunitatii locale si cetatenilor comunei, ca viitori cetateni
europeni. Balsa trebuie sa se dezvolte ca si comuna europeana, cu standarde de
calitate aferente fiecarui domeniu cheie – infrastructura, industrie,
agricultura, servicii publice si comerciale, resurse umane, asistenta sociala,
educatie, sanatate, siguranta cetateanului etc, dar si sa se integreze si sa
mobilizeze activ la nivel regional potentialul existent. Comuna Balsa trebuie
sa se impuna ca un actor local, valorificand acest potential in paralel cu
initierea, sustinerea si materializarea unor demersuri actionale si
investitonale, care sa atraga surse publice si private in dezvoltarea sa.
Legislatia europeana
Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene
Revizuita
Agenda Sociala 2005 – 2010
Cartea Alba in domeniul Politicii Europene de
Transport 2001
Politica de coeziune in sprijinul cresterii
economice si al locurilor de munca – Orientari strategice comunitare pentru
perioada 2007-2013
Programul de Invatare Continua pe Parcursul
Vietii 2007 – 2013
Memorandum asupra invatarii permanente 2000
Strategia Europeana de Ocupare
Programul Tineri in Actiune 2007 - 2013
Noua Strategie de Sanatate a Comunitatii
Europene
Programul de Actiuni al Comunitatii Europene
in domeniul sanatatii si protectiei consumatorului 2007 – 2013
Agenda Sociala 2005 – 2010
Carta Sociala Europeana Revizuita
Carta Drepturilor Fundamentale in Uniunea Europeana
Declaratia Universala a Drepturilor Copilului
Directiva pentru Tratament Egal
Directiva pentru
Securitate Sociala
Directiva Ocupationala pentru Securitate
Sociala
Strategia Europeana
de Ocupare
European Charter of
Local Self-Government
Alte reglementari si documente comunitare
relevante
Al treilea raport de Coeziune – Un nou parteneriat
pentru coeziune, 2004
Regulamentul Consiliului Comunitatii
Europenenr. 1260/1999 privind prevederile generale ale Fondurilor Structurale
Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea
Planurilor si Documentelor de Programare pentru Fondurile Structurale
(Vademecum for Structural Funds Plans and Programming Documents)
Comunicarea Comisiei COM (2003)110 final,
privind orientarile indicative pentru Tarile Candidate
Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene
nr. 1685/2000 privind reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului
1260/1999 in ceea ce priveste eligibilitatea cheltuielilor aferente
operatiunilor co-finantate de catre Fondurile Structurale
Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene
nr. 1783/1999 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala
Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene
nr. 1784/1999 privind Fondul Social European
Proiectele
de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale si de
Coeziune in perioada 2007-2013
Proiectul Regulamentului Parlamentului
European si Consiliului UE pentru Fondul Social European
Proiectul Regulamentului Parlamentului
European si Consiliului UE pentru Fondul European de Dezvoltare Regionala
Proiectul Regulamentului Parlamentului
European si Consiliului UE pentru Fondul Social European
Legislatia nationala
Tratatul de Aderare al Romaniei si Bulgariei
la Uniunea Europeana - 2005
Planul
National de Dezvoltare 2004 – 2006 si 2007 – 2013
Primul Document Consultativ pentru PND 2007-2013
Al Doilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
Al Treilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
Programarea financiara indicativa PND 2007-2013
Programul de guvernare 2005 - 2008
Programele
Operational Sectoriale
Programul
Operational Regional
Strategia
de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru 2007 – 2013
Transport
Master Plan General de Transporturi
Liniile directoare pentru realizarea,
dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si
European
Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar
din Romania in perioada 2001-2010
Programul prioritar de constructie a
autostrazilor din Romania si a drumurilor nationale cu patru benzi de
circulatie
Educatie
Strategia Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru
perioada 2006-2008
Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare
(PNCDI)
Strategia descentralizarii invatamantului pre-universitar
Strategia de formare profesionala continua pe termen
scurt si mediu
Planul National de Actiune pentru Ocupare
Strategia Nationala de Ocupare
Sanatate
Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in
domeniul sanatatii
Asistenta sociala
Planul national antisaracie si promovare a
incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada 2006 - 2008
Strategia nationala pentru protectia, integrarea
si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006 - 2013
Strategia nationala in domeniul prevenirii si
combaterii fenomenului violentei in familie
Planul national de actiune pentru
implementarea legislatiei in domeniul protectiei drepturilor copilului
Planul national de actiune pentru prevenirea
si combaterea traficului de copii
Strategia nationala de dezvoltare a
serviciilor sociale
Strategia nationala de dezvoltare a
sistemului de asistenta sociala pentru persoanele varstnice in perioada 2005 -
2008
Planul national de actiune pentru egalitatea
de sanse intre femei si barbati
Strategia nationala antidrog in perioada 2005
- 2012
Planul national de actiune pentru egalitatea
de sanse intre femei si barbati
Alte norme legislative
interne:
Legea 215 / 2001 privind administratia publica locala
HG nr. 1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului
National de Dezvoltare (MO nr. 694 / 02.08.2004)
HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru
coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale (MO nr.
346/20.04.2004)
HG nr. 1179/2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 497/2004
privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si
gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 690/30.07.2004)
Legea nr. 315 privind dezvoltarea regionala in Romania ( MO nr.
577 / 29.06.2004)
Legea serviciilor publice municipale
Legea privind finantele publice locale
Pentru a putea participa la realizarea
obiectivelor cuprinse in Programul National si Regional de dezvoltare, Primaria
Comunei Balsa isi va desfasura activitatea in urmatoarele directii:
1. Dezvoltarea infrastructurii de baza.
2. Protectia mediului.
3. Intarirea coeziunii sociale si reducerea
saraciei.
4. Regenerarea rurala.
Conditii de
implementare a strategiei:
§ acordul si sustinerea planului de catre cetateni;
§ sustinerea din partea sectorului privat a strategiei dezvoltarii economice
a serviciilor;
§ informarea permanenta a cetatenilor privind progresul implementarii
planului.
II.PREZENTAREA
GENERALA A COMUNEI BALSA
1. Localizare
Comuna Balsa este situata
in nord-estul judetului Hunedoara, la granita cu judetul Alba, in partea estica
a Muntilor Metaliferi pe versantul sudic al acestora.
Comuna Balsa are in componenta 14 sate si anume: Almasu
Mic de Munte, Ardeu, Balsa, Bunesti, Galbena, Mada, Oprisesti, Poiana,
Poienita, Rosia, Stauini, Techereu, Valisoara si Voia.
Are ca vecini:
Ø la vest – comunele Bucuresci, Baita, Certeju de Sus;
Ø la sud – orasul Geoagiu;
Ø la est – judetul Alba;
Ø la nord - comuna Buces.
Comuna Balsa se afla pozitionata in apropiere de orase importante, ceea ce
ii creste potentialul:
ü Geoagiu – 19 km;
ü Orastie – 32 km;
ü Zlatna – 19 km;
ü Brad – 29 km;
ü Deva – 62 km.
2. Cadrul natural
Relieful este preponderent muntos, respectiv Muntii Metaliferi,
strabatut de vai care colecteaza paraie, dintre care principalele sunt: paraul
Geoagiu, Valea Techereu, Valea Porcului, Valea Rosie, Gura Vaii, etc.
Relieful, vegetatia si reteaua hidrografica alcatuiesc un cadru natural
exceptional prin frumusete, autenticitate si lipsa elementelor poluante majore.
Marea
majoritate a teritoriului comunei se constituie din terenuri cu panta medie sau
mare, numai in proximitatea paraielor si vailor se gasesc mici portiuni plane.
Pe
teritoriul comunei predomina padurile, pasunile, fanetele si in mica masura
terenuri agricole – arabile. Elementele specifice si emblematice ale cadrului
natural in comuna sunt muntii din calcar de origine jurasica, cu numeroase
formatiuni carstice, pesteri, doline.
2.1. Clima
Din punct de vedere climatic, comuna se inscrie in zona temperat -
continentala, temperatura medie anuala fiind +10 - 11˚C. Se caracterizeaza
prin temperaturi blande, iarna nefiind geruri aspre si vara calduri excesive,
insa primavara cade bruma tarzie si toamna brume timpurii. Precipitatiile sunt
abundente in special primavara si toamna avand valori medii anuale cuprinse
intre 900 si 1000 mm. Vanturile sunt slabe in intensitate, viteza medie fiind
cuprinsa intre 2 si 4 m/s si putine, avand directia predominanta dinspre sud –
vest.
2.2. Apa
Reteaua
hidrografica de pe teritoriul comunei Balsa este formata din urmatoarele
paraie: paraul Geoagiu, Valea Techereu, Valea Porcului, Valea Rosie, Gura Vaii,
etc
2.3. Solul
Datorita asezarii sale geografice, formele geografice ce predomina sunt
dealurile formate din soluri podzolice si roci calcaroase, iar datorita acestui
fapt pe teritoriul comunei se gasesc multe forme carstice.
Tipuri si subtipuri de sol care se intalnesc pe
teritoriul comunei:
- Solul brun
acid – indentificat pe toate categoriile de versanti, pe terenuri cu
inclinari usoare si repezi;
- Solul brun eumezobazic
– sol profund si foarte profund cu volum edafic mare si textura mijlocie:
- Tipic
- Litic
- Solul brun
luvic litic – sol profund cu volum edafic mare:
- Litic
- Luvic
2.4. Vegetatia si fauna
Vegetatia care acopera teritoriul comunei este reprezentata de: fag,
carpen, salcam, gorun, cer, molid, ciresul salbatic, dar si exemplare de flora
rara si endemisme: laleaua pestrita, jalesul, centaurea scabiosa, alium flavum,
galamintha majoranifolia s.a.
Fauna din zona Balsa este
reprezentata de: lupul, cerbul comun, capriorul, rasul, mistretul, vulpea,
iepurele, cocosul de munte, fazanul, pisica salbatica si vipera cu corn.
2.5. Resurse
Resursele
pe care se bazeaza potentialul economic al comunei sunt numai resurse proprii
(terenuri arabile, pasuni, fanete, paduri, produse animaliere si vegetale).
Subsolul
Muntilor Metaliferi contine resurse minerale, minereuri de metale si pietre
pretioese, in localitatile Techereu, Valisoara, Bunesti si Poiana.
3.
Repere istorice
Unele din satele comunei
Balsa sunt atestate documentar incepand cu anul 1407 - Balsa, 1509 - Ardeu si
Voia, 1511 - Poiana şi Techereu,
1733 - Almas si Valisoara, 1805 - Poienita
si Oprisesti.
III.ANALIZA SITUATIEI CURENTE
Evaluarea si examinarea comunei Balsa se va face pe
6 domenii prioritare care sunt cuprinse in prioritatile operationale ale
Planului National de Dezvoltare 2007-2013 care reprezinta “documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala,
aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta
dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune
a Uniunii Europene” (sursa: sinteza PND 2007-2013).
Pentru o analiza mai detaliata a celor 6 domenii
s-a impartit fiecare in categorii, dupa cum urmeaza:
|
DOMENII |
CATEGORII |
|
1.Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala |
Agricultura |
|
|
Productia vegetala |
|
|
Pomicultura |
|
|
Zootehnia |
|
|
Silvicultura |
|
2. Infrastructura si Mediu |
Infrastructura de transport |
|
|
Infrastructura de utilitati |
|
|
Sanatate |
|
|
Mediu |
|
3. Economic |
Mediu de afaceri |
|
4. Turism |
Turism |
|
5. Educatie si cultura |
Invatamant |
|
|
Cultura |
|
6. Resurse Umane |
Populatia |
|
|
Servicii Sociale |
1.Agricultura,
silvicultura si dezvoltare rurala
1.1. Agricultura
Comuna
Balsa are un profil preponderent agricol, predominand sectorul zootehnic si
pomicol. Aceasta dispune de urmatorul
potential agricol:
|
CATEGORIA |
SUPRAFATA HA |
|
499 |
|
|
PASUNE |
1380 |
|
PADURE |
9711 |
|
FANETE |
1479 |
|
ALTE
TERENURI |
2400 |
|
LUCIU
DE APA |
- |
|
SUPRAFATA TOTALA |
15469 |
1.2. Productia vegetala
Principalele culturi din comuna Balsa sunt cele de
porumb, cartof si plante de nutret. Fiind o zona cu fertilitate mai redusa
aceste culturi solicita multa munca, si avand in vedere si relieful, nu este
posibila realizarea unei agriculturi moderne.
In
anul 2006 au fost cultivate urmatoarele suprafete de teren, cu diferite
culturi, de pe care s-au obtinut urmatoarele productii:
|
Nr. Crt. |
Cultura |
Suprafata cultivata (ha) |
Suprafete
ce ar putea fi cultivate |
Productia
medie obtinuta
(tone/ha) |
|
1. |
Porumb |
170 |
210 |
3 |
|
2. |
Cartofi |
100 |
150 |
12 |
|
3. |
Legume |
40 |
50 |
8 |
|
4. |
Plante nutret |
160 |
250 |
10 |
|
5. |
Grau |
- |
75 |
- |
1.3. Pomicultura
Comuna Balsa este
recunoscuta ca o mare producatoare de mere, prune si nuci. Productiile de prune
si mere in mare parte sunt transformate in tuica.
1.4. Zootehnia
Principala ocupatie a locuitorilor comunei este
cresterea animalelor. O contributie importanta la dezvoltarea zootehniei in
comuna Balsa o are suprafata mare de pasune existenta, 1380 ha.
Efectivul
de animale pe categorii din comuna Balsa se prezinta astfel:
|
Nr. Crt. |
CATEGORIA |
NUMAR |
|
1. |
Pasari |
3800 |
|
2. |
Bovine |
789 |
|
3. |
Caprine |
450 |
|
4. |
Ovine |
4350 |
|
5. |
Porcine |
345 |
|
6. |
Cabaline |
58 |
|
7. |
Familii de albine |
121 |
Distributia acestora este prezentata in graficul de mai jos:
1.5. Silvicultura
Suprafata cu paduri de pe teritoriul comunei
Balsa este de 9711 ha, predominand padurile de foioase. Padurile se afla in administrarea
Ocolului Silvic Geoagiu, precum si in proprietatea Primariei comunei Balsa si a
persoanelor fizice. Aceste terenuri cu vegetatie forestira sunt foarte bogate
in fructe de padure si anume afine, zmeura, mure si fragi. De asmenea se
intalneste o mare varietate de ciuperci si bureti cum ar fi: galbiori,
ciuciuleti, cuci si hribe.
Drumuri forestiere:
ü
D 294 – 5,4 km – Balsa – Rudele;
ü
D 295 - 7 km – Balsa – Rosia;
ü
D 296 - 5 km – Voia –
Frumoasa;
ü
D 297 – 4,3 km – Voia – Paua;
ü
D 298 – 5 km – Poienita;
ü
D 299 – 2,6 km – Poiana – Dumadani;
ü
D 300 – 7 km – Techereu.
2. Infrastructura si Mediu
2.1. Infrastructura de transport
Fata de principalele cai
de acces, comuna Balsa este asezata pe drumul judetean DJ 705, care face legatura intre orasul
Zlatna si halta de cale ferata Geoagiu, aflata pe drumul national Sebes – Deva
si drumul judetean 741 Almasu - Mic – Curechiu. Distanta de la comuna Balsa la
municipiul Deva este de 62 km, 29 km pana la municipiul Brad, iar proiectul de
autostrada Nadlac – Arad – Timisoara – Lugoj – Deva - Sibiu - Bucuresti
trece la 25 km distanta de Balsa. Cel mai apropiat aeroport este cel din
municipiul Sibiu, la distanta de 110 km.
Cai de acces in comuna:
- DC
15 A: DJ 741 – Poienita – 2,500 km (pietruit);
- DC 15
B – Poienita – Oprisesti – 2,100 km (pietruit);
- DC
24: DJ 705 – (Almasu Mic de Munte) – Valisoara – 8,130 (pietruit);
- DC
24A: DJ 761 – Bocsa Mica – Bocsa Mare – Voia – 16,500 km (pamant);
- DC
25: DC 24 – Bunesti – 5,260 km (pamant);
- DC
25 A: DJ 705 – Galbina – 2,150 km (pamant);
- DC
25 B: DJ 741 – Techereu – 3,500 km (pietruit);
- DC
25 C: DJ 741 – Poiana – 2,500 km (pietruit);
- DC
28: DJ 705 – Mada – Stauini – 9,000 km (pietruit);
- DC
28 A – Mada – Balsa – 7,100 km (pietruit);
- DC
28 B: DC 28 – Gura Oandrului – 1,500 km (pamant);
- DC
29 – Bacaia – Ardeu – 3.500 km (pamant);
- DN 7
– 27 km;
- Autostrada
Pitesti – Bucuresti – 280 km,
- Gara
– Orastie – 30 km;
2.2. Infrastructura de utilitati
Aproximativ 60% din locuitorii comunei Balsa
beneficiaza de alimentare cu apa prin cadere, restul de 40% se aprovizioneaza
de la fantani. Este necesara o retea de alimentare cu apa in localitatile
comasate. Comuna nu beneficiaza de un sistem de canalizare. Exista o singura
fosa septica la sediul Primariei comunei
Balsa. Exista un studiu de prefezabilitate pentru alimentarea cu apa potabila,
canalizarea si epurarea apelor uzate.
Gospodariile
din comuna Balsa sunt racordate la
sistemul national energetic in proportie de 100%. Exista posibilitati de
extindere a retelei electrice monofazice
razlet la unele gospodarii, si a celei trifazice in aproape toata comuna.
In prezent, comuna
nu dispune de retea de alimentare cu gaze naturale, conducta de gaz aflandu-se la
25 km de comuna, dar aductiunea de gaz metan constituie unul din proiectele
prioritare ale comunei pentru perioada 2007 – 2013, existand la nivelul comunei
565 potentiali consumatori, 4 institutii publice si 13 agenti comerciali.
Comuna Balsa
beneficiaza de servicii de telefonie fixa in proportie de 10%, internet
– 2%. In comuna nu exista antene de telefonie mobila, dar exista posibilitati
de amplasare a acestora.
2.3. Sanatate
Asigurarea serviciilor
medicale se face de catre un dispensar
uman, situat in satul Balsa.
2.4. Mediu
In comuna Balsa nu exista factori industriali
care contribuie la poluarea mediului inconjurator al comunei.
3. Economic
Profilul economic al comunei este predominant
agricol, predominand sectorul zootehnic si cel pomicol.
3.1. Mediu de afaceri
In vederea
atragerii cat mai multor investitori in
teritoriu este nevoie de adaptarea si de implicarea autoritatilor locale. In acest sens se ofera diverse facilitati intre care consultanta si
logistica eventualilor investitori, concesionare de cladiri si terenuri, dar si
scutiri de taxe si impozite. Datorita asezarii geografice a comunei Balsa in
Muntii Apuseni, investotorii pot beneficia de o reducere cu 50%, in ceea ce
priveste impozitele si taxele locale.
4. Turism
In comuna Balsa exista puncte de atractie,
care ar putea aduce venituri substantiale atat locuitorilor interesati care
doresc sa investeasca in acest domeniu cat si administratiei locale care ar
benefecia de pe urma turismului prin contributiile noilor intreprinzatori la
bugetul local.
Datorita organizarii regionale, facilitatilor
fiscale si avantajelor oferite, la nivelul zonei exista posibilitati multiple
de a se investi in turism.
Principalele obiective
turistice:
- Cheile
Madei – In cadrul sectorului sudic al Muntilor Apuseni se configureaza o
unitate montana bogata in resurese auro-argintifere, numita Muntii
Metaliferi. Cheile sunt rezultatul strapungerii versantului vestic al
Plesei Mari (712 m) de catre Valea Balsei, formand astfel pe o lungime de 2,4
km o zona de un pitoresc aparte. Din anul 1979 Cheile Mada s-au constituit
ca rezervatie naturala, de tip mixt, categoria a IV de management, cu o
suprafata de 10 ha, aflata in administratia Primariei Balsa.
- Cheile
Ardeului se afla pe versantul rasaritean al Plesii Mari, paralele cu
Cheile Mazii. Desi au o mai mica intindere, acestea adapostesc urme
arheologice de o insemnatate deosebita: ceramica preistorica apartinand
culturilor Wietenberg, Otomani, Cotofeni, prima varsta a fierului, precum
si o importanta fortificatie dacica si urmele unei fortificatii medievale.
- Cheile
Glodului – Stramtura – se afla la extremitatea sudica a abruptului care
margineste Dealul Grohurilor (741 m).
- Pestera
zidita - se afla pe versantul stang
al Cheilor Mazii, la altitudinea de 410 m, la o inaltime relativa de circa
100 m, fata de firul apei, suspendata la 8 – 10 m de baza unui perete
stancos aproape vertical. Zidul ridicat din piatra se mai pastreaza pe o
lungime de circa 12 m.
- Pestera
„Dosul Dobarlesei” – este situata in masivul calcaros de pe partea stanga
a Vaii Geoagiului, intr-o mica trecatoare spre versantul opus localitatii.
- Biserica
„Sfintii Arhangheli” din satul Valisoara – monument istoric ;
- Biserica
„Schimbarea la fata” din satul Bunesti a fost ridicata in anul 1872.
- Biserica
„Sfintii Arhangheli” din Almasu Mic de Munte este o biserica arhaica si
unica printre bisericile de lemn.
5. Educatie si cultura
5.1. Invatamant
Procesul de
invatamant in comuna Balsa se desfasoara in
cadrul a 3 unitati :
ü
Scoala primara I –
IV - Balsa;
ü
Scoala primara I –
IV - Poiana;
ü
Gradinita – Balsa;
5.2. Cultura
In comuna Balsa exista zece camine culturale situate
in satele: Mada, Ardeu, Balsa, Almasu
Mic, Voia, Valisoara, Galbina, Techereu, Poiana si Poienita.
Spiritualitatea
crestin ortodoxa este reprezentata prin zece Biserici crestine de cult ortodox.
Pe raza comunei Balsa functioneaza
un numar de patru targuri anuale cu specific animalier si anume in data de 25
martie, 24 iunie, 15 august si 26 octombrie.
Traditiile locale, obiceiurile
populare, obiceiurile legate de viata religioasa, credintele si practicile
magice, portul popular si arhitectura populara traditionala pot starni
interesul multor turisti.
6. Resurse Umane
6.1. Populatia
|
Nr.
Crt. |
Structura
populatiei dupa varsta |
Nr.
|
|
1. |
Intre
0 – 19 ani |
131 |
|
2. |
Intre
19 – 65 ani |
622 |
|
3. |
Peste
65 ani |
465 |
|
|
TOTAL |
1218 |
|
Nr.
Crt. |
Structura
populatiei dupa sex |
Nr.
|
|
1. |
Masculin |
550 |
|
2. |
Feminin |
668 |
|
5. |
TOTAL |
1218 |
|
Nr.
Crt. |
Structura
populatiei dupa religie |
Nr.
|
|
1. |
Ortodocsi |
1143 |
|
2. |
Protestanti,
din care: |
75 |
|
3. |
Penticostali |
36 |
|
4. |
Baptisti |
35 |
|
5. |
Adventisti |
4 |
|
Structura
populatiei |
Nr |
|
|
1. |
Copii |
131 |
|
2. |
Populatia
Activa |
622 |
|
3. |
Pensionari |
320 |
|
4. |
Populatia
Inactiva |
145 |
|
5. |
TOTAL |
1218 |
6.3. Servicii Sociale
Asistenta sociala
Serviciul de asistenta sociala este organizat
in cadrul primariei ca serviciu distinct.
IV. ANALIZA
SWOT
Pentru elaborarea strategiei de
dezvoltare s-a impus analiza profunda
a situatiei existente in domeniile vietii economice si sociale ale comunei. Colaborarea
cu actorii locali a permis dezvoltarea unei viziuni parteneriale asupra particularitatilor
economice si sociale ale judetului, prin construirea arborelui problemelor si
efectuarea analizelor SWOT. Analizele locale au fost reunite si organizate
conform prioritatilor judetene de dezvoltare, fiind utilizate ca
baza de plecare in definirea analizei SWOT si a analizei sociale, economice si
institutionale la nivel local.
Utilizarea unei astfel de analize
permite identificarea, pe de o parte, a disparitatilor existente
in dezvoltarea economica si sociala a judetului, iar pe de alta parte,
faciliteaza formarea unei imagini clare a colaborarii cu actorii locali in ceea
ce priveste necesitatile de dezvoltare ale
localitatii. Necesitatea sprijinirii acestor initiative sub forma
colaborarilor parteneriale reprezinta un proces continuu aflat in stransă
legatură cu dezvoltarea unor retele si structuri parteneriale de viitor.
In aceste
conditii, in cele ce urmeaza ne propunem analiza situatiei locale, din
perspectiva potentialului investitor in economia locala a comunei Balsa.
Atragerea de intreprinzatori va genera ocupare profesionala, venituri crescute
ale locuitorilor, o utilizare mai eficienta a resurselor locale, aparitia
resurselor financiare necesare demararii unor proiecte de reabilitare/extindere
a infrastructurii fizice si sociale, de protectie a mediului, de dezvoltare
turistica, pentru promovarea zonei, etc.
Analiza
SWOT este o
metodologie de analiza a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte
tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats
(riscuri).
Punctele forte si cele slabe sunt
legate de localitate si de strategiile acesteia, si de modul cum se compara cu
concurenta. Oportunitatile si amenintarile vin dinspre mediul de piata si din
directia concurentei; de regula sunt factori asupra carora zona in general nu
are nici un control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea asezarii,
performantele acesteia, produsele cheie si pietele strategice.
Analiza
SWOT permite concentrarea atentiei asupra zonelor cheie si realizarea de
prezumtii (presupuneri) în zonele asupra carora exista cunostinte mai putin
detaliate. În urma acestei analize se poate decide daca zona îsi poate îndeplini
planul, si în ce conditii.
Unele
"oportunitati" si "amenintari" vor aparea din
"punctele tari" si "punctele slabe" ale localitatii.
Amenintarile
pot fi concrete sau potentiale.
Din analiza SWOT
elaborata, se desprind domenii precum:
1. Avansarea comunei in randul localitatilor al caror
profil este definit de activitati agricole asociate presupune cresterea
ponderii persoanelor active in industrie si servicii.
2. Caile de comunicatie si transportul reprezinta una din
functiunile cele mai importante ale asezarii permitand stabilirea unor relatii
atat in cadrul limitelor administrative, cat si in afara acestora prin
asigurarea cadrului necesar circulatiei persoanelor, marfurilor si
informatiilor. Dezvoltarea si modernizarea retelei de cai de comunicatie, dar
si intreaga infrastructura reprezinta un element de baza in relansarea
economica a comunei.
3. Evolutia populatiei, dinamica si tendintele
principalilor indicatori demografici sunt elementele de baza ale strategiei de
dezvoltare a comunei, mai ales in
conditiile ipotezei conform careia comuna Balsa poate deveni un mic centru al
industriei alimentare. Doua dintre cele mai importante aspecte demografice sunt
estimarea evolutiei populatiei si evolutia resurselor de munca.
Analiza isi
propune o prezentare a punctelor tari, slabe, a oportunitatilor si a riscurilor
care determina spatiul geografic si socio-uman al comunei Balsa, fiind
impartita pe capitolele de mai jos, in vederea atragerii investitorilor si
investitiilor in zona.
1. AGRICULTURA,
SILVICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA
|
PUNCTE TARI |
Þ
Preocuparea
populatiei intr-o pondere mare in domeniul zootehniei; Þ Existenta conditiilor si traditiei pentru dezvoltarea activitatii
zootehnice, fiecare familie creste animale; Þ Diversificarea
in comuna Balsa a speciilor de animale; Þ Detinerea
de catre locuitori a 3.800 de pasari, 789 capete de
bovine, 450 capete de caprine, 4.350 capete de ovine, 345
capete de porcine, 58 capete de cabaline si 121 de familii de albine; Þ Suprafata
teritorial administrativa a comunei Balsa 15.469 ha, din care teren agricol
499 ha, pasune 1380 ha, padure 9711 ha, fanete 1479 ha si alte terenuri 2400
ha. |
|
PUNCTE SLABE |
Þ Dotare
tehnica scazuta a sectoarelor din agricultura; Þ Ponderea ridicata a activitatii zootehnice in
gospodariile agricole individuale comparativ cu exploatarile agricole; Þ Insuficienta promovare a zonei rurale si a produselor
specifice; Þ Absenta diversificarii activitatilor
economice in zona rurala; Þ Fondurile
financiare inexistente pentru modernizarea si popularea infrastructurii
zootehnice; Þ Accesul redus la informatii si servicii de
consultanta datorita numarului mic de posturi alocate pentru aceste tipuri de
servicii; Þ Lipsa activitatilor si serviciilor generatoare de
venituri specifice zonei rurale. |
|
OPORTUNITATI |
Þ Posibilitatea de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si Fondului European
pentru Pescuit pentru proiectele de investitii realizate dupa 1 ianuarie 2007, pentru finantarea
dezvoltarii rurale; Þ Existenta Planului National Strategic pentru
Dezvoltare Rurala; Þ
Aprobarea
Programului National – Cadru de Restructurare si Modernizare a unor unitati
de profil zootehnic si din industria alimentara; Þ Sprijinul oferit de Oficiul Judetean pentru
Consultanta Agricola din judetul Hunedoara cu privirea la accesarea
fondurilor europene. |
|
AMENINTARI |
Þ
Cadrul
legislativ instabil; Þ
Lipsa
unui cadru legal pentru protejarea productiei agricole interne; Þ Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele
europene; Þ Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si
administrarea proiectelor finantate din Fonduri Structurale, Fonduri de
Coeziune, FEADR si FEP; Þ
Resurse
financiare insuficiente pentru finantarea si co-finantarea proiectelor
finantate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR si FEP. |
2. INFRASTRUCTURA SI
MEDIU
|
PUNCTE TARI |
Þ
Localitati apartinatoare in numar de 14: Almasu Mic de Munte, Ardeu, Balsa, Bunesti, Galbena,
Mada, Oprisesti, Poiana, Poienita, Rosia, Stauini, Techereu, Valisoara si
Voia; Þ Traversarea prin comuna a drumului judetean DJ 705; Þ Traversarea prin comuna a drumului judetean DJ 741; Þ Existenta retelei de electricitate in comuna
Balsa, in procent de 100%; Þ Existenta
pe teritoriul comunei a suprafetelor silvice in proportie de peste 62.77 %
din suprafata totala; Þ Detinerea
unui dispensar uman si unul veterinar in comuna Balsa; Þ Diversificare
a societatilor din diferite domenii; Þ Arhitectura
traditionala. |
|
PUNCTE SLABE |
Þ Existenta retelei de drumuri asfaltate in
comuna Balsa, in procent de 10%; Þ Inexistenta retelelor de
cablu TV in comuna Balsa; Þ Existenta retelelor de internet in comuna
Balsa, in procent de 2 %; Þ Inexistenta
retelei de telefonia mobila reprezentata de Vodafone, Orange si Cosmote; Þ Inexistata
sistemelor de distributie a energiei termice si de gaze; Þ Infrastructura de transport slab dezvoltata; Þ Poluarea apelor de suprafata si subterane ca urmare a
deversarii necontrolate precum si datorita inexistentei dezvoltarii
infrastructurii de canalizare; Þ Interesul scazut al agentilor economici in protectia
mediului inconjurator; Þ Inexistenta sistemelor centralizate de tratare cu apa in
comuna Balsa; Þ Neefectuarea
de lucrari de stabilizare in zonele ce prezinta pericole de alunecari de
teren; Þ Nu
exista o rampa ecologica in apropiere care sa deserveasca comuna; Þ Educatia
ecologica este superficiala; Þ Colectarea
neselectionata a deseurilor, in vederea reciclarii, refolosirii, recuperarii
sau valorificarii lor; Þ Insuficienta preocupare a agentilor economici in
recuperarea si refolosirea ambalajelor; Þ
Lipsa fondurilor
financiare destinate impaduririi terenurilor defrisate; Þ Infrastructura de sanatate este
deficitara. |
|
OPORTUNITATI |
Þ
Modernizare drumului comunal
DC 24; Þ
Pietruirea
drumului comunal DC 24 Valisoara KM0-KM3; Þ
Modernizare drumului comunal
DC 28; Þ
Lucrari de intretinere a
drumului comunal DC 28 in satul Mada; Þ
Modernizarea drumurilor
comunale; Þ Realizarea
retelei de alimentare cu apa potabila; Þ
Realizarea retelei de
canalizare; Þ Cresterea suportului financiar acordat de Uniunea
Europeana prin Fonduri Structurale pentru finantarea proiectelor de
infrastructura si mediu; Þ Posibilitatea
accesarii unor programe de finantare comunitare ale Uniunii Europene pentru
sprijinirea dezvoltarii infrastructurii in mediul rural, in special FEADR; Þ
Programe
judetene de modernizare a infrastructurii rutiere; Þ Crearea
unei infrastructuri de acces in zonele forestiere (deschiderea de noi drumuri
forestiere, destinate noilor exploatari). |
|
AMENINTARI |
Þ Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea
proiectelor finantate din Fondurile Structurale; Þ Resurse financiare insuficiente pentru finantarea si
co-finantarea proiectelor finantate prin Fonduri Structurale; Þ
Lipsa
informatiilor legate de normele europene de mediu in randul micilor intreprinzatori; Þ Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si
administrarea proiectelor finantate din Fondurile Structurale pentru proiecte
de infrastructura si mediu; Þ Resurse financiare insuficiente pentru finantarea si
co-finantarea proiectelor finantate prin Fonduri Structurale; Þ Atritudinea
de indiferenta fata de protectia mediului. |
3. ECONOMIC
|
PUNCTE TARI |
Þ Existenta materiilor prime pentru industria
alimentara (porumb, cartofi, legume, plante de nutret); Þ
Existenta potentialului
pentru obtinerea de produse ecologice; Þ Vechi
traditii in prelucrarea unor resurse locale; Þ
Parcelarea
terenului – productivitate buna; Þ
Traditii
locale in cresterea animalelor, in special a bovinelor; Þ Existenta
unei comunitati de afaceri locale, reprezentata prin 41de societati
comerciale si persoane fizice autorizate cu activitate in zona; Þ
Existenta
resurselor pentru sustinerea serviciului centrului de consultanta in comuna. |
|
PUNCTE SLABE |
Þ Infrastructura nu este dezvoltata in domeniul comertului
si alimentatiei publice; Þ Slaba diversificare a intreprinderilor in domeniile industrial si zootehnic; Þ
Ponderea
ineexistenta a investitiilor straine; Þ
Resurse
financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea/promovarea unor
investitii; Þ Fragilitatea structurii industriale pentru economia de
piata, datorita folosirii unor tehnologii invechite, productivitatii si
eficientei economice scazute; Þ Infrastructura
necorespunzatoare, absenta alimentarii cu apa, si a canalizarii, stare
improprie a unora din drumurile comunale si a drumului judetean; Þ Degradarea
spatiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activitati
antreprenoriale in zona; Þ Slaba infrastructura de asistenta pentru afaceri; Þ
Lipsa
culturii asociative, a infiintarii de asociatii; Þ
Lipsa
unui sistem de sprijin pentru implementare notiunilor de marketing; Þ
Slaba
implementare a sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor; Þ Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii
si pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; Þ Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; Þ Slaba informare, cu privire la normele europene. |
|
OPOR
OPORTUNITATI |
Þ Existenta
unor spatii si cladiri in conservare, posibil a fi utilizate de catre
intreprinzatori pentru demararea unor afaceri locale; Þ Programe
guvernamentale pentru incurajarea initiativelor locale, in special in
domeniul dezvoltarii zootehniei si a infrastructurii aferente; Þ Reconversia
unor capacitati economice aflate in conservare in capacitati cu profil nou de
fabricatie; Þ Reconversia
unor capacitati, in special agricole, spre arii de productivitate adaptate
conditiilor locale; Þ Existenta
unor spatii si terenuri disponibile pentru dezvoltari antreprenoriale; Þ Existenta
resurselor locale, putin sau necorespunzator valorificate in prezent,
reprezentate prin suprafete importante de padure, precum si produse accesorii
padurii; Þ Cresterea asistentei financiare din partea Uniunii
Europene pentru IMM-uri, prin Fondurile Structurale; Þ Diversificarea programelor nationale de sprijin
pentru IMM, acordarea de granturi; Þ Posibilitatea accesarii creditelor cu dobanda
subventionata pentru crearea de noi locuri de munca in mediul rural; Þ Existenta programelor guvernamentale de sustinere a
sectorului IMM; Þ
Disponibilitatea
de a incheia relatii de parteneriat a autoritatilor locale, cu investitori
locali sau straini; Þ Prezenta
in zona, activitatea si deschiderea la incheierea de parteneriate a unor
organizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri
extrabugetare. |
|
AMENINTARI |
Þ Oferte de creditare greu accesibile (garantii mari); Þ Rata ridicata a dobanzii la credite; Þ Nivelul scazut al taxelor si impozitelor locale; Þ Instabilitatea legislativa; Þ Interes
redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comuna, datorita
infrastructurii fizice si sociale neadecvate, raportat la potentialul
comunei; Þ
Lipsa
de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale la cerintele pietei
care determina decalaje economice mari, greu de recuperat; Þ
Reducerea
ponderii populatiei active; Þ Cresterea
ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei
locale si asistentei sociale in perspectiva. |
4. TURISM
|
PUNCTE TARI |
Þ Existenta conditiilor dezvoltarii turismului
religios, ecologic, rural, cultural-istoric, de agrement si pescuit; Þ Zonele
de interes in comuna Balsa: Cheile Madei - in sectorul sudic al Muntilor Apuseni, Cheile
Ardeului se afla pe versantul rasaritean al Plesii Mari, Cheile Glodului –
Stramtura, Pestera zidita - se afla pe
versantul stang al Cheilor Mazii, Pestera „Dosul Dobarlesei”, Biserica
„Sfintii Arhangheli” din satul Valisoara, Biserica „Schimbarea la fata” din
satul Bunesti, Biserica „Sfintii Arhangheli” din Almasu Mic ; Þ Existenta
a 13 biserici crestine care detin obiective culturale religioase cu potential
turistic; Þ Potential de dezvoltare a agroturismului. |
|
PUNCTE SLABE |
Þ Resurse
financiare insuficiente, investitii autohtone si straine aproape inexistente; Þ Pregatire
profesionala de slaba calitate in domeniul serviciilor turistice; Þ Lipsa de
preocupare a cetatenilor si autoritatilor locale privind conservarea
mediului; Þ Inexistenta
unor forme de promovare a comunei pentru cresterea numarului de turisti pe
teritoriul acesteia. |
|
OPORTUNITATI |
Þ Imbunatatirea conditiilor infrastructurii fizice si de
utilitati; Þ Incurajarea unor noi forme de turism (religios, rural,
ecologic); Þ
Extinderea
retelei de ferme si gospodarii autorizate pentru practicarea agro-turismului; Þ Disponibilitatea
unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor
de finantare ale Uniunii Europene. |
|
AMENINTARI |
Þ Reactia
redusa a mediului local la schimbarile si provocarile zilelor noastre, conducand
la scaderea competitivitatii teritoriului comunei, in favoarea altor
teritorii, considerate mai interesante de catre turisti si investitorii in
turism; Þ Nepromovarea
suficienta a zonei pentru atragerea turistilor; Þ Migrarea turistica catre alte regiuni. |
5. EDUCATIE SI CULTURA
|
PUNCTE TARI |
Þ Existenta a doua unitati scolare si a
unei gradinite; Þ Resurse
de dezvoltate personala si profesionala prin detinerea unei biblioteci in
satul Balsa; Þ Existenta
a 10 camine culturale in comuna. |
|
PUNCTE SLABE |
Þ Dotari
slabe cu echipament IT si internet in cadrul scolilor; Þ Populatia scolarizata in invatamantul primar si
invatamantul gimnazial in scadere datorita scaderii demografice a populatiei; Þ Nivelul relativ redus al pregatirii scolare
si respectiv profesionale a majoritatii locuitorilor comunei. |
|
OPORTUNITATI |
Þ
Reabilitare si modernizare
scoala in satul Balsa; Þ
Reabilitarea si modernizarea
scolii si gradinitei - sat Poiana; Þ Reparatie
scoala si camin cultural in satul Almasu Mic; Þ
Construirea unui camin
cultural in localitatea Balsa; Þ
Reparatia caminului cultural
- satul Voia ; Þ
Existenta
unor programe comunitare si nationale de asigurare a accesului la educatie pentru
populatiile dezavantajate; Þ Politici de stimulare a ocuparii
posturilor vacante pentru cadrele didactice si a mentinerii cadrelor
calificate. |
|
AMENINTARI |
Þ
Scaderea
gradului de instruire scolara a populatiei tinere; Þ Inchiderea/restrangerea
activitatii scolilor generale din satele apartinatoare, cu impact asupra
scaderii gradului instructiei scolare in comuna. |
6. RESURSE UMANE- PIATA
MUNCII
|
PUNCTE TARI |
Þ Populatia
apta de munca in procent de 51.06%; Þ Dotarea
institutiilor locale cu retea de calculatoare, internet si servicii
gestionate cu sistem IT; Þ Existenta
unor specialisti in domenii variate de activitate; Þ
Ospitalitatea
recunoscuta a locuitorilor; Þ Numar
relativ redus al inadaptatilor social; Þ Rata
infractionalitatii extrem de redusa. |
|
PUNCTE SLABE |
Þ Imbatranirea
populatiei (spor natural negativ si migrarea tinerilor spre centre urbane); Þ Adaptarea
mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile
lumii actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii si reconversiei
profesionale, in special; Þ Migrarea
persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate, mai cu seama a celor cu
pregatire profesionala inalta; Þ Capacitatea
financiara relativ scazuta a locuitorilor zonei. |
|
OPORTUNITATI |
Þ Fondurile comunitare puse la dispozitie dupa ianuarie
2007 in domeniul social; Þ Existenta strategiei nationale
antisaracie; Þ
Existenta
unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa; Þ Posibilitatea
accesarii unor programe de finantare guvernamentale pentru reconversie
profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru someri; Þ Grad
redus de ocupare profesionala, deci potential important al fortei de munca
locale, la salarii competitive la nivel regional (fata de polii de crestere); Þ Grad
relativ redus de inadaptare sociala a locuitorilor comunei; Þ Implicarea
autoritatilor locale in problemele comunitatii. |
|
AMENINTARI |
Þ Scaderea
numarului persoanelor calificate, prin iesirea acestora din viata activa; Þ Cresterea
somajului in randul tinerilor absolventi; Þ Cresterea
ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei
locale si asistentei sociale in perspectiva; Þ Estomparea
traditiilor locale, odata cu trecerea timpului. |
V.OBIECTIVELE
STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILA
Strategia de Dezvoltare
Locala a fost realizata pe baza consultarii comunitatii prin aplicarea de
chestionare, din care reiese interesul acestora pentru obiectivele prezentei
strategii si pe care le sprijina.
Opinia locuitorilor a fost cunoscuta utilizand metodele de cercetare
formala cu cele doua ramuri: cantitativa si calitativa.
Astfel in ceea ce priveste:
Þ cercetarea
calitativa, operatorii au utilizat interviuri in profunzime,
Þ cercetarea
cantitativa a fost realizata prin utilizarea anchetelor.
Þ instrumentul
de colectare a datelor din ancheta este chestionarul aplicat cetatenilor
comunei Balsa din judetul Hunedoara,
Þ formele
evaluative luate in considerare sunt ratingurile insumate,
Þ esantionarea
de tip neprobabilistic – accidental s-a facut in functie de numarul de
locuitori ai comunei, iar la final s-au analizat rezultatele si s-au
interpretat. In acelasi timp se evalueaza si impactul actiunilor intreprinse
pentru public.
Obiectivele se
vor materializa in proiecte, subprograme sau programe. In elaborarea acestora
se va tine cont de urmatoarele aspecte:
§
Stimularea crearii de locuri de munca prin dezvoltarea
sectorului privat si atragerea de noi investitii, cercetare/dezvoltare si transfer tehnologic,
competitivitatea intreprinderilor si a IMM-urilor;
§ Atragerea
de investitii in scopul modernizarii si reabilitarii infrastructurii
§ Sprijinirea
si consolidarea activitatii sectoriale – cu accent pe industrie, constructii,
turism, industrie manufacturiera si servicii asociate si agricultura
§ Implicarea
comunitatii locale in dezvoltarea regiunii
§ Transformarea
mediului natural in unul care sa sustina o economie diversificata si o buna
calitate a vietii, prin programe si actiuni de ecologizare
§ Promovarea
si prezentarea comunei Balsa si a oportunitatilor ei pe piata locala,
regionala, nationala si internationala.
§ Asigurarea
unei administratii publice profesioniste
Prin
construirea sistemului de obiective ale strategiei comunei Balsa s-a reusit
conturarea viziunii generale pe 7 ani si
a rezultatului dorit al procesului planificarii strategice. Totodată,
directiile strategice definite permit gruparea corespunzatoare a masurilor de
dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor duce la realizarea
misiunii strategiei de dezvoltare a zonei. Sistemul de obiective construit
permite, totodata, masurarea rezultatelor. S-a avut în vedere faptul ca unul din
scopurile principale ale Conceptului de Dezvoltare Strategica a comunei Balsa
este si acela de a reprezenta un instrument de promovare economica a zonei.
Notiunea promovarii economice permite o serie de definitii. Aceasta implica un
spectru larg de masuri, care vizeaza imbunatatirea dezvoltarii economice a
localitatii si implicit, cresterea atractivitatii acesteia.
Implicarea
tuturor partenerilor, cum ar fi societatea civila, administratia publica locala
sau grupuri interesate, este directia cea mai stabila pentru implementarea
imediata a obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locala.
In aceste
conditii Strategia de Dezvoltare Locala incepe de la urmatoarele idei de baza:
Þ evidentierea
domeniilor de baza ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Balsa: domeniul
social, sanatate, domeniul educatiei, domeniul cultural, religie si sport,
domeniul infrastructura, domeniul economic, domeniul privind protectia mediului
inconjurator
Þ cresterea
veniturilor bugetului local, in termeni reali, al imbunatatirii sistemului de
colectare a impozitelor si taxelor
Þ majorarea
sensibila, a intrarilor de capital
extern si a altor resurse financiare ca urmare a climatului de afaceri mai
stabil si mai prietenos
Þ cresterea competitivitatii zonei, ca rezultat
al imbunatatirii mediului de afaceri, al imbunatatirii managementului firmelor,
institutiilor si modernizarii tehnologice in domenii de varf ale productiei si
serviciilor;
Þ crearea
de locuri de munca, avand ca efect
reducerea somajului, pe fondul cresterii economice in toate domeniile
competitive
Þ cresterea
veniturilor reale ale populatiei
Þ dezvoltarea institutiilor ca urmare a
programelor de cercetare multidisciplinare promovate de parteneriatul local
ceea ce va avea ca efect valorificarea potentialului tineretului in procesele
economice si sociale de dezvoltare a zonei, asigurandu-se astfel resurse umane
cu grad de instruire ridicat
Þ dezvoltarea
semnificativa a sectorului intreprinderilor mijlocii si mici, ca urmare a
facilitatilor acordate, a activitatii centrelor de consultanta si formare
continua, a transferului de tehnologii de varf precum si prin sprijinirea
participarii acestora la proiecte bazate pe investitii publice sau realizate cu
finantare externa.
Toate
acestea demonstreaza faptul ca notiunea strategica trebuie exprimata in termeni
si aspecte care sa garanteze cresterea economica, a bazei de impozitare,
crearea de locuri de munca si imbunatatirea calitatii mediului de viata al
comunitatii.
Forma strategica
de dezvoltare se transpune astfel printr-o dezvoltare economica datorata
pozitiei geostrategice a comunei, determinata de atragerea de investitori, de
activitati economice si organizatii in zona. In acest scop, trebuie urmate doua
directii prioritare: imbunatatirea imaginii, a calitatii vietii si facilitati
de atragere a firmelor private (prin investitii in infrastructura, oferta de
terenuri si cladiri, servicii strategice, facilitati fiscale, etc).
OBIECTIVE GENERALE
Principalele obiective ale strategiei de
dezvoltare locale a comunei Balsa sunt:
§ Garantarea conditilor pentru crearea unor activitati rentabile in
agricultura;
§ Impadurirea terenurilor neproductive si a terenurilor degradate;
§ Optimizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii
si energie;
§ Protejarea mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din
Uniunea Europeana pe care Romania va trebui sa le atinga in totalitate;
§ Optimizarea sistemului de sanatate local;
§ Garantarea accesului neingradit al populatiei si al consumatorilor
economici la infrastructura (apa, distributie gaze, cai de transport);
§ Dezvoltarea turismului si a sectorului conex;
§ Adaptarea la standardele europene a scolilor si gradinitelor;
§ Combaterea excluderii si dezechilibrelor sociale si cresterea ratei de
ocupare prin creerea de noi oportunitati investitionale.
OBIECTIVE
SPECIFICE
1.
Agricultura si dezvoltare rurala
Agricultura
·
Trecerea la o
agricultura cu exploatatii private performante si profitabile;
·
Sustinerea
infiintarii de ferme familiale formate prin cumpararea sau arendarea de
terenuri agricole;
·
Asigurarea unei
baze tehnico-materiale moderne si performante;
·
Ameliorarea
efectivelor de animale si imbunatatirea tehnologiilor de exploatare;
·
Promovarea
produselor agricole naturale in conformitate cu standardele europene;
·
Dezvoltarea
intreprinderilor mici si mijlocii care prelucreaza materii prime oferite de
agricultura;
·
Dezvoltarea
mediului de afaceri pentru intreprinzatorii din agricultura.
Silvicultura
§ Dezvoltarea
silviculturii în scopul cresterii calitatii vietii, prin gestionarea durabila a
padurilor, in conditiile modificarilor economice, sociale si de mediu;
§ Reconsiderarea
rolului silviculturii.
2. Infrastructura si Mediu
Transport
·
Modernizarea drumurilor comunale;
·
Pietruirea
drumurilor comunale;
·
Lucrari de intretinere a
drumurilor comunale;
·
Dezvoltarea
infrastructurii de transport in scopul extinderii racordarii comunei la
principalele axe nationale
Utilitati
·
Cresterea
eficientei si a calitatii serviciilor publice de gospodarie comunala;
·
Realizare retea de alimentare cu apa potabila;
·
Realizarea retelei de
canalizare;
Sanatate
§ Imbunatatirea functionarii unitatii sanitare;
§ Dotarea unitatilor medicale cu aparatura si echipamente
moderna, in scopul imbunatatirii si diversificarii serviciilor oferite;
§ Dotarea cu aparatura necesara a cabinetelor scolare si
sporirea numarului acestora, in functie de nevoile populatiei de varsta
scolara;
§ Supravegherea permanenta a focarelor de risc din mediu si
a populatiei supuse la diferite noxe, cu scopul de a preveni aparitia
imbolnavirilor determinate de aceste cause;
§ Asigurarea pentru intreaga populatie a comunei a
serviciilor publice care influenteaza igiena personala - accesul la apa
potabila de calitate si in cantitate suficienta;
§ Incurajarea initiativei particulare in sistemul
medical;
§ Unirea eforturilor locale pe aspecte ale planificarii
familiale si ale sanatatii copilului;
§ Implicarea comunitatilor locale in atragerea de surse de
finantare pentru completarea fondurilor alocate.
Mediu
§ Imbunatatirea
factorilor de mediu la nivelul comunei;
§ Organizarea
unor cursuri de educatie civica si ecologica in scoli si comunitate;
§ Aplicarea
de masuri coercitive impotriva celor care depoziteaza deseuri din gospodarie in
locuri nepermise;
§ Evaluarea
posibilitatilor de colectare selectiv a deseurilor
§ Amplasarea
de cosuri pentru pastrarea curateniei;
§ Amenajarea
de spatii verzi in toate satele comunei;
§ Atragerea
de fonduri pentru protectia mediului;
§ Introducerea sistemului de colectare selectiva a
deseurilor;
§ Cresterea capacitatii de participare a publicului la
luarea deciziilor;
§ Accesul publicului la informatia de mediu in vederea
constientizarii problemelor de mediu si creari unei atitudini civice;
§ Atriburea legitimatiilor de ecovoluntari persoanelor
cu atitudine ecologica;
3. Economie
§ Stimularea investitiilor si a know-how prin acordarea
de facilitati la nivel local;
§ Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii cu
activitate in sfera productiei si a prestarilor de servicii, astfel incat
stimularea acestora sa duca la scaderea costurilor de productie si a
serviciilor;
§ Sustinerea intreprinderilor deja existente care fac fata
concurentei specifice economiei de piata in sistemul international.
Comert si Servicii
·
Modernizarea
comertului stradal si a pietelor agro-alimentare importante;
·
Ridicarea
nivelului calitativ si a calificarii profesionale in domeniul comertului si
serviciilor;
·
Sprijinirea
dezvoltarii serviciilor in domeniul turismului.
Mediu de afaceri
- Dezvoltarea
serviciilor si activitatilor productive din comuna de catre
intreprinzatorilor locali.
4. Turism
- Crearea conditiilor pentru cresterea atractivitatii
turistice a zonei;
- Incurajarea cetatenilor prin actiuni de informare si
formare profesionala in vederea deschiderii de pensiuni agroturistice si
promovarea acestora.
5. Educatie si cultura
Educatie
- Reabilitatea
si modernizarea scolilor la nivel european;
- Asigurarea unui
management scolar si cultural profesionist;
- Imbunatatirea conditiilor in care se desfasoara
activitatea de invatamant prescolar si scolar prin:
- Asigurarea din bugetul local si din alte fonduri
locale a sumelor necesare functionarii unitatilor scolare in conditii
adecvate procesului de invatamant;
- Alocarea de bani pentru lucrari de reparatii ale
cladirilor, fatadelor, de amenajare a curtilor scolilor;
- Masuri active de eliminare a abandonului scolar si
reducerea numarului celor care au abandonat deja scoala;
- Accesul la educatie al copiilor, deoarece mergand la
scoala vor avea mai multe sanse in viitor sa se integreze pe piata muncii
si sa traiasca mai bine; reducerea rapida a abandonului scolar in ciclul
primar si gimnazial.
Cultura
- Constuirea unui camin cultural;
- Reparatia caminelor culturale;
- Pastrarea si continuarea
obiceiurilor stravechi;
- Organizarea festivitatilor
traditionale.
6. Resurse Umane
Populatia si piata muncii
·
Asigurarea unei cresteri economice sustinute,
cu impact direct asupra cresterii numarului locurilor de munca, bazata pe
dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;
·
Combaterea
muncii fara forme legale;
·
Promovarea de
masuri destinate prevenirii si combaterii somajului in randul tinerilor, in
vederea cresterii ratei de ocupare a acestora;
·
In contextul
continuarii procesului de privatizare si restructurare economica, se vor
identifica alternative pentru ocuparea persoanelor disponibilizate;
·
Elaborarea de programe speciale
adresate grupurilor de persoane care se confunda cu dificultati de integrare pe
piata muncii: tineri, persoane cu handicap etc.;
·
Imbunatatirea serviciilor de mediere oferite persoanelor
aflate in cautarea unui loc de munca;
·
Imbunatatirea
bazelor de date cu privire la oferta de locuri de munca existente pe piata
muncii, prin informatizare.
Servicii Sociale
·
Acoperirea cu
servicii de asistenta sociala a tuturor categoriilor de populatie;
·
Imbunatatirea
calitatii serviciilor sociale si simplificarea modului de utilizare a acestora;
·
Reducerea
excluziunii sociale prin:
·
Integrare civica,
ceea ce presupune a fi un cetatean egal intr-un sistem democratic
·
Integrare
economica, ceea ce presupune a avea o slujba
·
Integrare sociala,
adica accesul la serviciile sociale furnizate de stat
·
Integrare
interpersonala, care presupune apartenenta la o familie, un grup de prieteni,
de vecini, la retele interpersonale care sa le asigure suport moral celor ce au
nevoie de acestea.
·
Promovarea
voluntariatului in domeniul asistentei sociale;
·
Servicii de
protectie si sustinere a tinerelor mame necasatorite, pentru evitarea
abandonului copilului;
·
Accelerarea
rezolvarii problemelor locative pentru familiile tinere si a celor cu venituri
mici.
VI.PLANUL
LOCAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILA
1.
CONSIDERATII GENERALE
Planul Local de Actiune – ca
instrument de planificare si implementare, contine un set de remarci pe domenii
de activitate ce se aplica intr-un termen determinat in scopul realizarii
obiectivelor generale stabilite intr-o strategie.
Modul de realizare al Planului Local
de Actiune trebuie sa corespunda termenului fixat pentru realizarea Strategiei
de Dezvoltare Locala.
Planul Local de Actiune este procesul participativ de
dezvoltare a unui plan relativ scurt care are la baza resurse disponibile
pentru a atinge obiective limitate, de obicei intr-o zona bine stabilita.
Stabilirea Planului Local de Actiune
se va face in intrevale cat mai scurte, asfel incat tintele fixate sa tina cont
de situatia macroeconomica atat la nivel national, regional si local cat si de
parerile populatiei comunei. Planul local de actiune se va revizui la o
perioada de 2 ani, dupa recomandarea specialistilor, chiar daca a fost
proiectat pe 7 ani, pentru a preveni erorile care pot aparea in privinta
proiectiilor resurselor unui proiect.
2.
PRINCIPII SI CONDITII
Pentru indeplinirea Planului Local de
Actiune, Primaria Comunei Balsa, ca autoritate publica locala, trebuie sa-si
intareasca capacitatea institutionala la toate nivelele de decizie si executie.
In acest sens se urmareste atragerea si furnizarea de resurse financiare
suficiente si mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente
mecanisme de comunicare, dar si analizarea cadrului administrativ de alocare a
responsabilitatilor.
Solutionarea problemelor curente,
cat si a celor de perspectiva depinde in foarte mare masura de gradul de
competenta al conducerii administratiei publice locale.
Consolidarea capacitatii
institutionale este un proces de durata in care administratia publica trebuie
sa actioneze pentru schimbarea radicala a atitudinii functionarului public fata
de accesul populatiei la activitatea administratiei. Astfel autoritatea locala
s-a preocupat permanent de asigurarea si participarea la diverse programe de
specializare a functionarilor sai. O alta preocupare a autoritatii locale a
fost armonizarea procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.
In ceea ce
priveste relatia cu cetateanul, Autoritatea Publica Locala a demarat un amplu
proces de consultare a opiniei cetetenilor, cu privire la obiectivele
strategice din perioada 2007-2013.
3. OBIECTIVE GENERALE
Principalele
obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Balsa sunt cele amintite mai sus in cadrul capitolului V
- Obiectivele strategiei
locale de dezvoltare durabila :
- Garantarea
conditilor pentru crearea unor activitati rentabile in agricultura;
- Impadurirea terenurilor neproductive si a terenurilor degradate;
- Optimizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport,
telecomunicatii si energie;
- Protejarea
mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din Uniunea
Europeana pe care Romania va trebui sa le atinga in totalitate;
- Optimizarea sistemului de sanatate local;
- Garantarea
accesului neingradit al populatiei si al consumatorilor economici la
infrastructura (apa, distributie gaze, cai de transport);
- Dezvoltarea
turismului si a sectorului conex;
- Adaptarea
la standardele europene a scolilor si gradinitelor;
- Combaterea
excluderii si dezechilibrelor sociale si cresterea ratei de ocupare prin
creerea de noi oportunitati investitionale.
4. CONSOLIDAREA CAPACITATII INSTITUTONALE A PRIMARIEI
Conditiile
de baza necesare in scopul dezvoltarii social-economice rapide vizeaza:
Þ Respectarea
diversitatii si a problemelor specifice comunei
Þ Asigurarea
participarii populatiei la luarea deciziilor
Se observa
ca in aceste conditii autoritatea publica locala este o interfata intre
cetatean si nivelul statal. Aceasta mai trebuie sa elaboreze si sa dezvolte un
sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale si
consolidarea cadrului institutional.
Activitatea publica locala va fi orientata spre:
Þ Dezvoltarea
durabila a localitatii se va realiza cu ajutorul unirii tuturor locuitorilor
pentru solutionarea problemelor comune;
Þ Dezvoltarea
infrastructurii comunitatii (alimentare cu apa, canalizare etc.)
Þ Ajustarea
in continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitatile reale de acumulare a
veniturilor la buget;
Þ Elaborarea,
aprobarea si controlul strict asupra executarii bugetului.
Eficientizarea gestionarii mijloacelor publice, prin:
Þ Organizarea
licitatiilor de cumparare pentru achizitionarea de marfuri, lucrari si servicii
pentru necesitatile institutiilor bugetare din banii publici;
Þ Stoparea
cresterii volumului de cheltuieli, inclusiv prin reducerea numarului de
personal angajat in institutiile bugetare, acolo unde este cazul;
Þ Sporirea
responsabilitatii persoanelor cu functii de raspundere pentru depasirea
limitelor stabilite de cheltuieli si utilizarea neeconomica a alocatiilor
bugetare;
Þ Reevaluarea
intregului sistem de servicii publice si transmiterea unor activitati catre
sfera privata;
Consolidarea finantelor publice:
Þ Asigurarea
cu surse financiare a masurilor pentru satisfacerea necesitatilor
social-economice si culturale ale populatiei, pentru dezvoltarea teritoriului
subordonat;
Þ Intreprinderea
unor masuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii si mentinerea
echilibrului bugetar;
Þ Constituirea
de fonduri extrabugetare pentru sustinerea unor programe de interes local;
Þ Sustinerea
dezvoltarii antreprenoriatului ca forta motrice a economiei de piata.
Stabilirea si promovarea parteneriatului:
Þ Sprijinirea
organizatiilor nonguvernamentale care isi desfasoara activitatea in folosul
cetateanului;
Þ Participarea
la proiecte investitionale comune cu sectorul economic in domeniile social,
cultural si de mediu.
Consolidarea managementului administratiei publice locale
consta in:
a. Dezvoltarea managementul resurselor umane
ü Preocuparea autoritatii locale pentru pregatirea
continua a functionarilor publici pe domeniile prioritare dezvoltarii
comunei.
b. Dezvoltarea nivelului de pregatire profesionala
ü Identificarea unui sistem de training adecvat;
ü Identificarea necesitatilor si oportunitatilor de
instruire;
ü Corelarea necesitatilor cu potentialul uman
existent.
c. Folosirea eficienta a resurselor umane
ü Identificarea regulamentului de organizare si
functionare a personalului si a regulamentului de ordine interna;
ü Personalul sa lucreze in domenii de activitate bine
definite.
d. Cresterea responsabilitatii si a independentei
profesionale
ü Responsabilitate functionarilor publici in
conformitate cu prevederile legale;
ü Constientizarea importantei activitatii fiecarui
angajat;
ü Transparenta functionarii sistemului institutional
pentru fiecare angajat;
ü Acordarea de stimulente financiare in functie de
eficienta si competivitatea activitatilor depuse.
e. Schimbarea de fond a raportului dintre administratie
si cetatean
ü Serviciul public orientat in folosul cetateanului;
ü Eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt
confruntati cetatenii si agentii economici;
ü Intarirea si extinderea cadrului de participare a
societatii civile la procesul decizional;
ü Comunicare operativa cu cetatenii comunei;
ü Implementarea unui sistem de management al
calitatii.
f. Realizarea unui sistem de monitorizare a calitatii
serviciilor publice
ü Administrarea corespunzatoare a banilor publici;
ü Programarea eficienta a cheltuielilor si
veniturilor;
ü Dezvoltarea comunei prin atragerea de proiecte si
programe cu finantare nerambursabila.
g. Dezvoltarea managementul informatiilor
ü Analizarea
nevoilor in domeniul software;
ü Corelarea
si integrarea bazelor de date din institutie.
5. PROIECTIA FINANCIARA
Bugetul
local pentru urmatorii 7 ani nu poate fi exprimat cu exactitate din cauza
faptului ca planificarea strategica, din punct de vedere financiar, este greu
de realizat. Aceste presupuneri sunt imposibile datorita schimbarilor
legislatiei.
Repartizarea
veniturilor arata gradul mare de dependenta fata de bugetul de stat si
necesitatea alocarii unor sume care sa permita asigurarea unui buget minim de
functionare.
