PDE STRATEGII SI INVESTITII EXTERNE	www.rom-invest.eu
	www.oportunitati.rom-invest.eu
	www.primarii.rom-invest.eu

Strategia de Dezvoltare Locala

www.rom-invest.eu

Praticipanti Proiect : Irina Rusu - Consultant in Manageament Manea Marinela - Consultant in Manageament Madalina Popa - Redactor Georgian Stanescu - Coordonator proiect Vladimir Stanescu - webmaster Contact email : strategii@rom-invest.eu tel : 021 241 11 31 tel/fax 031412 9151 / 031 4129152

Cuprins: Cuvant inainte adresat de presedintele Consiliului Judetean Hunedoara Cuvant inainte adresat de primarul comunei 1. INTRODUCERE 2. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI 3. ANALIZA SITUATIEI CURENTE 4. ANALIZA SWOT 5. OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILA 6. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILA 7. VIZIUNEA COMUNITARA 8. PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE PENTRU PERIOADA 2007-2013 9. Strategia de Dezvolatre ( versiunea Microsoft Office )

Cuvantul presedintelui Consiliului Judetean,

Dragi locuitori ai comunei Balsa

Primarul dumneavoastra a avut intotdeauna sprijinul meu, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara. Fiind un om cu initiativa, ceea ce a vrut el sa faca pentru comuna Balsa nu a ramas vorba goala.

          In ceea ce ma priveste, sunt nascut si crescut in acest judet si nu am de gand sa-l parasesc.

 Am fost ales si de catre dumneavoastra in functia de  presedinte al consiliului judetean si vreau ca dupa mine sa ramana ceva bun pentru oamenii din judetul nostru.

 As vrea sa se poata spune, cinstit, “ Asta a facut-o Mircea Molot, sa-i dea Dumnezeu sanatate!”.

            Imi doresc sa va mentineti si pe viitor increderea pe care o aveti in mine.

Va multumesc !

Cuvant inainte,

adresat de Primarul Comunei Balsa

Dragi cetateni,

Doresc sa multumesc locuitorilor comunei Balsa pentru sprijinul acordat in realizarea Strategiei de Dezvoltare Locala, si imi exprim convingerea ca ideile cuprinse in aceasta Strategie vor contribui la dezvoltarea comunei, prin cresterea calitatii vietii si prosperitatii cetatenilor sai, aducand-o la standarde europene.

Doresc ca impreuna cu dumneavoastra, locuitori ai comunei Balsa, sa transformam comuna intr-un punct de referinta pentru alte comune prin utilizarea eficienta a tuturor resurselor locale corelata cu atragerea si utilizarea rationala a fondurilor publice si private, interne si internationale.

Va multumesc ca sunteti alaturi de mine si sunt convins ca numai prin unirea fortelor vom reusi sa realizam ceea ce ne-am propus, o comuna cu valente europene!

Primar comuna Balsa,

Simion METESAN

COMITETUL LOCAL DE COORDONARE SI MEMBRII CONSILIULUI LOCAL:

Simion METESAN, primar al comunei Balsa,

Traian Felician JUDE, viceprimar al comunei Balsa

Petru Gavrila, secretar al Primariei Balsa,

Ioan Crisan, contabil al Primariei Balsa.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A FOST REALIZATA IN COLABORARE CU PDE-STRATEGII SI INVESTITII EXTERNE.

I.INTRODUCERE

"Dezvoltarea Durabila este dezvoltarea care asigura necesitatile prezente fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati."

(Raportul Comisiei Brundtland 1987)

Strategia de dezvoltare locala a comunei Balsa pentru perioada 2007 - 2013, a fost realizata pe o periada de 7 ani si urmareste dezvoltarea durabila prin valorificarea potentialului local pentru a fi in concordanta cu obiectivul general al Planului National de Dezvoltare 2007-2013 care vizeaza „reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene”(sursa: PND 2007-2013).

Prezentul document este realizat la solicitarea Primariei Balsa din judetul Hunedoara si reflecta atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatile de dezvoltare ale comunei pe urmatorii 7 ani. Opinia locuitorilor a fost cunoscuta prin efectuarea unui sondaj aplicatat cetatenilor comunei Balsa din judetul Hunedoara.

Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflecta nevoile actuale ale comunitatii si atingerea acestora in viitor.

Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, aceasta va trebui sa ajunga la un nivel de trai similar celorlalte tari care se afla deja in Uniune prin atingerea unui PIB de 55%. Pentru atingerea acestui obiectiv Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de finantari pe diverse domenii pentru a atinge nivelul de trai al tarilor care se afla in UE.

Strategia de dezvoltare locala a comunei Balsa va fi instrumentul de lucru al administratiei publice locale, agreat de intreaga comunitate locala, care va orienta gandirea, decizia si actiunea catre obiective superioare sau catre premisele obiectivelor, fara ca pe parcurs sa existe abateri datorate urgentelor sau avantajelor si dezavantajelor ce pot interveni in anumite momente.

De asemenea, Strategia de dezvoltare locala a comunei Balsa se doreste a fi, in aceeasi masura, un instrument de lucru pus la dispozitia tuturor factorilor interesati in progresul economico-social al comunei, iar pe de alta parte, tiparul traseului armonios pentru orizontul de timp propus pana in 2013.

Strategia de dezvoltare locala se doreste a fi un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare indicand totodata directiile de dezvoltare specifice, si in final detaliate in actiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administratiei publice locale.

            Utilizarea instrumentelor de consultare a comunitatii locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de actiuni, in final, strategia de dezvoltare locala fiind in consens cu aspiratiile locuitorilor comunei Balsa.  Importanta acestui aspect este data atat de certitudinea implicarii viitoare a comunitatii locale in implementarea strategiei de dezvoltare locala,  cat si de posibilitatea asumarii depline si constiente a acesteia.

In procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locala administratia publica locala lanseaza procedura de consultare a comunitatii locale din localitatea Balsa asupra propunerii finale.

Metodologic, prezenta strategie are la baza si se fundamenteaza pe urmatoarele instrumente si proceduri de lucru:

§ analiza de continut;

§ analiza de date statistice din surse organizate si realizate de consultant;

§ comparatii de date statistice inseriate si pe scale evolutive;

§ interviuri de profunzime cu factori decizionali si de opinie din structura domeniilor cheie analizate in cadrul studiului;

§ analiza SWOT;

§ interpretari aferente unor studii, rapoarte, cercetari, documente de politica, staretegie si norme actionale europene, nationale, regionale, judetene si locale.

Legislatia europeana

Auditul comunei Balsa respecta si se conformeaza sinergic in desfasurarea sa cu documente legislative si de politica de dezvoltare reper atat la nivel european, cat si national, regional si local. Dezvoltarea pe termen mediu si lung a comunei Balsa trebuie sa fie in contextul geo-strategic, institutional, administrativ, economic, social si cultural european, iar obiectivele si prioritatile actionale ale acestuia trebuie construite in conformitate deplina cu Strategia de la Lisabona (revizuita) a Uniunii Europene sau cu Planul National de Dezvoltare al Romaniei pentru perioada 2007 – 2013.

Viziunea de dezvoltare a comunei Balsa trebuie sa inglobeze materializarea in timp a unor politici benefice comunitatii locale si cetatenilor comunei, ca viitori cetateni europeni. Balsa trebuie sa se dezvolte ca si comuna europeana, cu standarde de calitate aferente fiecarui domeniu cheie – infrastructura, industrie, agricultura, servicii publice si comerciale, resurse umane, asistenta sociala, educatie, sanatate, siguranta cetateanului etc, dar si sa se integreze si sa mobilizeze activ la nivel regional potentialul existent. Comuna Balsa trebuie sa se impuna ca un actor local, valorificand acest potential in paralel cu initierea, sustinerea si materializarea unor demersuri actionale si investitonale, care sa atraga surse publice si private in dezvoltarea sa.

Legislatia europeana

Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuita

Agenda Sociala 2005 – 2010

Cartea Alba in domeniul Politicii Europene de Transport 2001

Politica de coeziune in sprijinul cresterii economice si al locurilor de munca – Orientari strategice comunitare pentru perioada 2007-2013

Programul de Invatare Continua pe Parcursul Vietii 2007 – 2013

Memorandum asupra invatarii permanente 2000

Strategia Europeana de Ocupare

Programul Tineri in Actiune 2007 - 2013

Noua Strategie de Sanatate a Comunitatii Europene

Programul de Actiuni al Comunitatii Europene in domeniul sanatatii si protectiei consumatorului 2007 – 2013

Agenda Sociala 2005 – 2010

Carta Sociala Europeana Revizuita

Carta Drepturilor Fundamentale in Uniunea Europeana

Declaratia Universala a Drepturilor Copilului

Directiva pentru Tratament Egal

Directiva pentru Securitate Sociala

Directiva Ocupationala pentru Securitate Sociala

Strategia Europeana de Ocupare

European Charter of Local Self-Government

Alte reglementari si documente comunitare relevante

Al treilea raport de Coeziune – Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004

Regulamentul Consiliului Comunitatii Europenenr. 1260/1999 privind prevederile generale ale Fondurilor Structurale

Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor si Documentelor de Programare pentru Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans and Programming Documents)

Comunicarea Comisiei COM (2003)110 final, privind orientarile indicative pentru Tarile Candidate

Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 in ceea ce priveste eligibilitatea cheltuielilor aferente operatiunilor co-finantate de catre Fondurile Structurale

Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene nr. 1783/1999 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala

Regulamentul Consiliului Comunitatii Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social European

Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale si de Coeziune in perioada 2007-2013

Proiectul Regulamentului Parlamentului European si Consiliului UE pentru Fondul Social European

Proiectul Regulamentului Parlamentului European si Consiliului UE pentru Fondul European de Dezvoltare Regionala

Proiectul Regulamentului Parlamentului European si Consiliului UE pentru Fondul Social European

Legislatia nationala

Tratatul de Aderare al Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana - 2005

Planul National de Dezvoltare 2004 – 2006 si 2007 – 2013

Primul Document Consultativ pentru PND 2007-2013

Al Doilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013

Al Treilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013

Programarea financiara indicativa PND 2007-2013

Programul de guvernare 2005 - 2008

Programele Operational Sectoriale

Programul Operational Regional

Strategia de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru 2007 – 2013

Transport

Master Plan General de Transporturi

Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si European

Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din Romania in perioada 2001-2010

Programul prioritar de constructie a autostrazilor din Romania si a drumurilor nationale cu patru benzi de circulatie

Educatie

Strategia Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru perioada 2006-2008

Planul National pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI)

Strategia descentralizarii invatamantului pre-universitar

Strategia de formare profesionala continua pe termen scurt si mediu

Planul National de Actiune pentru Ocupare

Strategia Nationala de Ocupare

Sanatate

Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii

Asistenta sociala

Planul national antisaracie si promovare a incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada 2006 - 2008

Strategia nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006 - 2013

Strategia nationala in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului violentei in familie

Planul national de actiune pentru implementarea legislatiei in domeniul protectiei drepturilor copilului

Planul national de actiune pentru prevenirea si combaterea traficului de copii

Strategia nationala de dezvoltare a serviciilor sociale

Strategia nationala de dezvoltare a sistemului de asistenta sociala pentru persoanele varstnice in perioada 2005 - 2008

Planul national de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati

Strategia nationala antidrog in perioada 2005 - 2012

Planul national de actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati

Alte norme legislative interne:

Legea 215 / 2001 privind administratia publica locala

HG nr. 1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare (MO nr. 694 / 02.08.2004)

HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 346/20.04.2004)

HG nr. 1179/2004 pentru modificarea si completarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 690/30.07.2004)

Legea nr. 315 privind dezvoltarea regionala in Romania ( MO nr. 577 / 29.06.2004)

Legea serviciilor publice municipale

Legea privind finantele publice locale

Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse in Programul National si Regional de dezvoltare, Primaria Comunei Balsa isi va desfasura activitatea in urmatoarele directii:

1. Dezvoltarea infrastructurii de baza.

2. Protectia mediului.

3. Intarirea coeziunii sociale si reducerea saraciei.

4. Regenerarea rurala.

Conditii de implementare a strategiei:

§ acordul si sustinerea planului de catre cetateni;

§ sustinerea din partea sectorului privat a strategiei dezvoltarii economice a serviciilor;

§ informarea permanenta a cetatenilor privind progresul implementarii planului.

II.PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI BALSA

1. Localizare

Comuna Balsa este situata in nord-estul judetului Hunedoara, la granita cu judetul Alba, in partea estica a Muntilor Metaliferi pe versantul sudic al acestora.

Comuna Balsa are in componenta 14 sate si anume: Almasu Mic de Munte, Ardeu, Balsa, Bunesti, Galbena, Mada, Oprisesti, Poiana, Poienita, Rosia, Stauini, Techereu, Valisoara si Voia.

Are ca vecini:

Ø la vest – comunele Bucuresci, Baita, Certeju de Sus;

Ø la sud – orasul Geoagiu;

Ø la est – judetul Alba;

Ø la nord - comuna Buces.

Comuna Balsa se afla pozitionata in apropiere de orase importante, ceea ce ii creste potentialul:

ü Geoagiu – 19 km;

ü Orastie – 32 km;

ü Zlatna – 19 km;

ü Brad – 29 km;

ü Deva – 62 km.

2. Cadrul natural

Relieful este preponderent muntos, respectiv Muntii Metaliferi, strabatut de vai care colecteaza paraie, dintre care principalele sunt: paraul Geoagiu, Valea Techereu, Valea Porcului, Valea Rosie, Gura Vaii, etc.

Relieful, vegetatia si reteaua hidrografica alcatuiesc un cadru natural exceptional prin frumusete, autenticitate si lipsa elementelor poluante majore.

Marea majoritate a teritoriului comunei se constituie din terenuri cu panta medie sau mare, numai in proximitatea paraielor si vailor se gasesc mici portiuni plane.

Pe teritoriul comunei predomina padurile, pasunile, fanetele si in mica masura terenuri agricole – arabile. Elementele specifice si emblematice ale cadrului natural in comuna sunt muntii din calcar de origine jurasica, cu numeroase formatiuni carstice, pesteri, doline.

2.1. Clima

Din punct de vedere climatic, comuna se inscrie in zona temperat - continentala, temperatura medie anuala fiind +10 - 11˚C. Se caracterizeaza prin temperaturi blande, iarna nefiind geruri aspre si vara calduri excesive, insa primavara cade bruma tarzie si toamna brume timpurii. Precipitatiile sunt abundente in special primavara si toamna avand valori medii anuale cuprinse intre 900 si 1000 mm. Vanturile sunt slabe in intensitate, viteza medie fiind cuprinsa intre 2 si 4 m/s si putine, avand directia predominanta dinspre sud – vest.

2.2. Apa

Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei Balsa este formata din urmatoarele paraie: paraul Geoagiu, Valea Techereu, Valea Porcului, Valea Rosie, Gura Vaii, etc

2.3. Solul

Datorita asezarii sale geografice, formele geografice ce predomina sunt dealurile formate din soluri podzolice si roci calcaroase, iar datorita acestui fapt pe teritoriul comunei se gasesc multe forme carstice.

Tipuri si subtipuri de sol care se intalnesc pe teritoriul comunei:

• Solul brun acid – indentificat pe toate categoriile de versanti, pe terenuri cu inclinari usoare si repezi;
• Solul brun eumezobazic – sol profund si foarte profund cu volum edafic mare si textura mijlocie:

- Tipic

- Litic

• Solul brun luvic litic – sol profund cu volum edafic mare:

- Litic

- Luvic

2.4. Vegetatia si fauna

Vegetatia care acopera teritoriul comunei este reprezentata de: fag, carpen, salcam, gorun, cer, molid, ciresul salbatic, dar si exemplare de flora rara si endemisme: laleaua pestrita, jalesul, centaurea scabiosa, alium flavum, galamintha majoranifolia s.a.

Fauna din zona Balsa este reprezentata de: lupul, cerbul comun, capriorul, rasul, mistretul, vulpea, iepurele, cocosul de munte, fazanul, pisica salbatica si vipera cu corn.

2.5. Resurse

Resursele pe care se bazeaza potentialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, pasuni, fanete, paduri, produse animaliere si vegetale).

Subsolul Muntilor Metaliferi contine resurse minerale, minereuri de metale si pietre pretioese, in localitatile Techereu, Valisoara, Bunesti si Poiana.

3. Repere istorice

Unele din satele comunei Balsa sunt atestate documentar incepand cu anul 1407 - Balsa, 1509 - Ardeu si Voia, 1511 - Poiana şi Techereu, 1733 - Almas si Valisoara, 1805 - Poienita si Oprisesti.

III.ANALIZA SITUATIEI CURENTE

Evaluarea si examinarea comunei Balsa se va face pe 6 domenii prioritare care sunt cuprinse in prioritatile operationale ale Planului National de Dezvoltare 2007-2013 care reprezinta “documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene” (sursa: sinteza PND 2007-2013).

Pentru o analiza mai detaliata a celor 6 domenii s-a impartit fiecare in categorii, dupa cum urmeaza:

DOMENII	CATEGORII
1.Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala	Agricultura
	Productia vegetala
	Pomicultura
	Zootehnia
	Silvicultura
2. Infrastructura si Mediu	Infrastructura de transport
	Infrastructura de utilitati
	Sanatate
	Mediu
3. Economic	Mediu de afaceri
4. Turism	Turism
5. Educatie si cultura	Invatamant
	Cultura
6. Resurse Umane	Populatia
	Servicii Sociale

1.Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala

1.1. Agricultura

Comuna Balsa are un profil preponderent agricol, predominand sectorul zootehnic si pomicol. Aceasta dispune de urmatorul potential agricol:

CATEGORIA	SUPRAFATA HA
ARABIL	499
PASUNE	1380
PADURE	9711
FANETE	1479
ALTE TERENURI	2400
LUCIU DE APA	-
SUPRAFATA TOTALA	15469

1.2. Productia vegetala

Principalele culturi din comuna Balsa sunt cele de porumb, cartof si plante de nutret. Fiind o zona cu fertilitate mai redusa aceste culturi solicita multa munca, si avand in vedere si relieful, nu este posibila realizarea unei agriculturi moderne.

In anul 2006 au fost cultivate urmatoarele suprafete de teren, cu diferite culturi, de pe care s-au obtinut urmatoarele productii:

Nr. Crt.	Cultura	Suprafata cultivata (ha)	Suprafete ce ar putea fi cultivate	Productia medie obtinuta (tone/ha)
1.	Porumb	170	210	3
2.	Cartofi	100	150	12
3.	Legume	40	50	8
4.	Plante nutret	160	250	10
5.	Grau	-	75	-

1.3. Pomicultura

Comuna Balsa este recunoscuta ca o mare producatoare de mere, prune si nuci. Productiile de prune si mere in mare parte sunt transformate in tuica.

1.4. Zootehnia

Principala ocupatie a locuitorilor comunei este cresterea animalelor. O contributie importanta la dezvoltarea zootehniei in comuna Balsa o are suprafata mare de pasune existenta, 1380 ha.

Efectivul de animale pe categorii din comuna Balsa se prezinta astfel:

Nr. Crt.	CATEGORIA	NUMAR
1.	Pasari	3800
2.	Bovine	789
3.	Caprine	450
4.	Ovine	4350
5.	Porcine	345
6.	Cabaline	58
7.	Familii de albine	121

Distributia acestora este prezentata in graficul de mai jos:

1.5. Silvicultura

Suprafata cu paduri de pe teritoriul comunei Balsa este de 9711 ha, predominand padurile de foioase. Padurile se afla in administrarea Ocolului Silvic Geoagiu, precum si in proprietatea Primariei comunei Balsa si a persoanelor fizice. Aceste terenuri cu vegetatie forestira sunt foarte bogate in fructe de padure si anume afine, zmeura, mure si fragi. De asmenea se intalneste o mare varietate de ciuperci si bureti cum ar fi: galbiori, ciuciuleti, cuci si hribe.

Drumuri forestiere:

ü D 294 – 5,4 km – Balsa – Rudele;

ü D 295 - 7 km – Balsa – Rosia;

ü D 296 - 5 km – Voia – Frumoasa;

ü D 297 – 4,3 km – Voia – Paua;

ü D 298 – 5 km – Poienita;

ü D 299 – 2,6 km – Poiana – Dumadani;

ü D 300 – 7 km – Techereu.

2. Infrastructura si Mediu

2.1. Infrastructura de transport

Fata de principalele cai de acces, comuna Balsa este asezata pe drumul judetean DJ 705, care face legatura intre orasul Zlatna si halta de cale ferata Geoagiu, aflata pe drumul national Sebes – Deva si drumul judetean 741 Almasu - Mic – Curechiu. Distanta de la comuna Balsa la municipiul Deva este de 62 km, 29 km pana la municipiul Brad, iar proiectul de autostrada Nadlac – Arad – Timisoara – Lugoj – Deva - Sibiu - Bucuresti trece  la 25 km distanta de Balsa. Cel mai apropiat aeroport este cel din municipiul Sibiu, la distanta de 110 km.

Cai de acces in comuna:

• DC 15 A: DJ 741 – Poienita – 2,500 km (pietruit);
• DC 15 B – Poienita – Oprisesti – 2,100 km (pietruit);
• DC 24: DJ 705 – (Almasu Mic de Munte) – Valisoara – 8,130 (pietruit);
• DC 24A: DJ 761 – Bocsa Mica – Bocsa Mare – Voia – 16,500 km (pamant);
• DC 25: DC 24 – Bunesti – 5,260 km (pamant);
• DC 25 A: DJ 705 – Galbina – 2,150 km (pamant);
• DC 25 B: DJ 741 – Techereu – 3,500 km (pietruit);
• DC 25 C: DJ 741 – Poiana – 2,500 km (pietruit);
• DC 28: DJ 705 – Mada – Stauini – 9,000 km (pietruit);
• DC 28 A – Mada – Balsa – 7,100 km (pietruit);
• DC 28 B: DC 28 – Gura Oandrului – 1,500 km (pamant);
• DC 29 – Bacaia – Ardeu – 3.500 km (pamant);
• DN 7 – 27 km;
• Autostrada Pitesti – Bucuresti – 280 km,
• Gara – Orastie – 30 km;

2.2. Infrastructura de utilitati

Aproximativ 60% din locuitorii comunei Balsa beneficiaza de alimentare cu apa prin cadere, restul de 40% se aprovizioneaza de la fantani. Este necesara o retea de alimentare cu apa in localitatile comasate. Comuna nu beneficiaza de un sistem de canalizare. Exista o singura fosa septica la sediul Primariei comunei Balsa. Exista un studiu de prefezabilitate pentru alimentarea cu apa potabila, canalizarea si epurarea apelor uzate.

Gospodariile din comuna Balsa sunt racordate la sistemul national energetic in proportie de 100%. Exista posibilitati de extindere a retelei electrice monofazice razlet la unele gospodarii, si a celei trifazice in aproape toata comuna.

In prezent, comuna nu dispune de retea de alimentare cu gaze naturale, conducta de gaz aflandu-se la 25 km de comuna, dar aductiunea de gaz metan constituie unul din proiectele prioritare ale comunei pentru perioada 2007 – 2013, existand la nivelul comunei 565 potentiali consumatori, 4 institutii publice si 13 agenti comerciali.

Comuna Balsa beneficiaza de servicii de telefonie fixa in proportie de 10%, internet – 2%. In comuna nu exista antene de telefonie mobila, dar exista posibilitati de amplasare a acestora.

2.3. Sanatate

Asigurarea serviciilor medicale se face de catre un dispensar uman, situat in satul Balsa.

2.4. Mediu

In comuna Balsa nu exista factori industriali care contribuie la poluarea mediului inconjurator al comunei.

3. Economic

Profilul economic al comunei este predominant agricol, predominand sectorul zootehnic si cel pomicol.

3.1. Mediu de afaceri

In vederea atragerii cat mai multor investitori in teritoriu este nevoie de adaptarea si de implicarea autoritatilor locale. In acest sens se ofera diverse facilitati intre care consultanta si logistica eventualilor investitori, concesionare de cladiri si terenuri, dar si scutiri de taxe si impozite. Datorita asezarii geografice a comunei Balsa in Muntii Apuseni, investotorii pot beneficia de o reducere cu 50%, in ceea ce priveste impozitele si taxele locale.

4. Turism

In comuna Balsa exista puncte de atractie, care ar putea aduce venituri substantiale atat locuitorilor interesati care doresc sa investeasca in acest domeniu cat si administratiei locale care ar benefecia de pe urma turismului prin contributiile noilor intreprinzatori la bugetul local.

Datorita organizarii regionale, facilitatilor fiscale si avantajelor oferite, la nivelul zonei exista posibilitati multiple de a se investi in turism.

Principalele obiective turistice:

• Cheile Madei – In cadrul sectorului sudic al Muntilor Apuseni se configureaza o unitate montana bogata in resurese auro-argintifere, numita Muntii Metaliferi. Cheile sunt rezultatul strapungerii versantului vestic al Plesei Mari (712 m) de catre Valea Balsei, formand astfel pe o lungime de 2,4 km o zona de un pitoresc aparte. Din anul 1979 Cheile Mada s-au constituit ca rezervatie naturala, de tip mixt, categoria a IV de management, cu o suprafata de 10 ha, aflata in administratia Primariei Balsa.
• Cheile Ardeului se afla pe versantul rasaritean al Plesii Mari, paralele cu Cheile Mazii. Desi au o mai mica intindere, acestea adapostesc urme arheologice de o insemnatate deosebita: ceramica preistorica apartinand culturilor Wietenberg, Otomani, Cotofeni, prima varsta a fierului, precum si o importanta fortificatie dacica si urmele unei fortificatii medievale.
• Cheile Glodului – Stramtura – se afla la extremitatea sudica a abruptului care margineste Dealul Grohurilor (741 m).
• Pestera zidita - se afla pe versantul stang al Cheilor Mazii, la altitudinea de 410 m, la o inaltime relativa de circa 100 m, fata de firul apei, suspendata la 8 – 10 m de baza unui perete stancos aproape vertical. Zidul ridicat din piatra se mai pastreaza pe o lungime de circa 12 m.
• Pestera „Dosul Dobarlesei” – este situata in masivul calcaros de pe partea stanga a Vaii Geoagiului, intr-o mica trecatoare spre versantul opus localitatii.
• Biserica „Sfintii Arhangheli” din satul Valisoara – monument istoric ;
• Biserica „Schimbarea la fata” din satul Bunesti a fost ridicata in anul 1872.
• Biserica „Sfintii Arhangheli” din Almasu Mic de Munte este o biserica arhaica si unica printre bisericile de lemn.

5. Educatie si cultura

5.1. Invatamant

Procesul de invatamant in comuna Balsa se desfasoara in cadrul a 3 unitati :

ü Scoala primara I – IV - Balsa;

ü Scoala primara I – IV - Poiana;

ü Gradinita – Balsa;

5.2. Cultura

In comuna Balsa exista zece camine culturale situate in satele: Mada, Ardeu, Balsa, Almasu Mic, Voia, Valisoara, Galbina, Techereu, Poiana si Poienita.

Spiritualitatea crestin ortodoxa este reprezentata prin zece Biserici crestine de cult ortodox.

Pe raza comunei Balsa functioneaza un numar de patru targuri anuale cu specific animalier si anume in data de 25 martie, 24 iunie, 15 august si 26 octombrie.

Traditiile locale, obiceiurile populare, obiceiurile legate de viata religioasa, credintele si practicile magice, portul popular si arhitectura populara traditionala pot starni interesul multor turisti.

6. Resurse Umane

6.1. Populatia

Nr. Crt.	Structura populatiei dupa varsta	Nr.
1.	Intre 0 – 19 ani	131
2.	Intre 19 – 65 ani	622
3.	Peste 65 ani	465
	TOTAL	1218

Nr. Crt.	Structura populatiei dupa sex	Nr.
1.	Masculin	550
2.	Feminin	668
5.	TOTAL	1218

Nr. Crt.	Structura populatiei dupa religie	Nr.
1.	Ortodocsi	1143
2.	Protestanti, din care:	75
3.	Penticostali	36
4.	Baptisti	35
5.	Adventisti	4

Nr. Crt.	Structura populatiei	Nr
1.	Copii	131
2.	Populatia Activa	622
3.	Pensionari	320
4.	Populatia Inactiva	145
5.	TOTAL	1218

6.3. Servicii Sociale

Asistenta sociala

Serviciul de asistenta sociala este organizat in cadrul primariei ca serviciu distinct.

IV. ANALIZA SWOT

Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare s-a impus analiza profunda a situatiei existente in domeniile vietii economice si sociale ale comunei. Colaborarea cu actorii locali a permis dezvoltarea unei viziuni parteneriale asupra particularitatilor economice si sociale ale judetului, prin construirea arborelui problemelor si efectuarea analizelor SWOT. Analizele locale au fost reunite si organizate conform prioritatilor judetene de dezvoltare, fiind utilizate ca baza de plecare in definirea analizei SWOT si a analizei sociale, economice si institutionale la nivel local.

Utilizarea unei astfel de analize permite identificarea, pe de o parte, a disparitatilor existente in dezvoltarea economica si sociala a judetului, iar pe de alta parte, faciliteaza formarea unei imagini clare a colaborarii cu actorii locali in ceea ce priveste necesitatile de dezvoltare ale localitatii. Necesitatea sprijinirii acestor initiative sub forma colaborarilor parteneriale reprezinta un proces continuu aflat in stransă legatură cu dezvoltarea unor retele si structuri parteneriale de viitor.

In aceste conditii, in cele ce urmeaza ne propunem analiza situatiei locale, din perspectiva potentialului investitor in economia locala a comunei Balsa. Atragerea de intreprinzatori va genera ocupare profesionala, venituri crescute ale locuitorilor, o utilizare mai eficienta a resurselor locale, aparitia resurselor financiare necesare demararii unor proiecte de reabilitare/extindere a infrastructurii fizice si sociale, de protectie a mediului, de dezvoltare turistica, pentru promovarea zonei, etc.

Analiza SWOT este o metodologie de analiza a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats (riscuri).

Punctele forte si cele slabe sunt legate de localitate si de strategiile acesteia, si de modul cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si amenintarile vin dinspre mediul de piata si din directia concurentei; de regula sunt factori asupra carora zona in general nu are nici un control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea asezarii, performantele acesteia, produsele cheie si pietele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atentiei asupra zonelor cheie si realizarea de prezumtii (presupuneri) în zonele asupra carora exista cunostinte mai putin detaliate. În urma acestei analize se poate decide daca zona îsi poate îndeplini planul, si în ce conditii.

Unele "oportunitati" si "amenintari" vor aparea din "punctele tari" si "punctele slabe" ale localitatii.

Amenintarile pot fi concrete sau potentiale.

Din analiza SWOT elaborata, se desprind domenii precum:

1. Avansarea comunei in randul localitatilor al caror profil este definit de activitati agricole asociate presupune cresterea ponderii persoanelor active in industrie si servicii.

2. Caile de comunicatie si transportul reprezinta una din functiunile cele mai importante ale asezarii permitand stabilirea unor relatii atat in cadrul limitelor administrative, cat si in afara acestora prin asigurarea cadrului necesar circulatiei persoanelor, marfurilor si informatiilor. Dezvoltarea si modernizarea retelei de cai de comunicatie, dar si intreaga infrastructura reprezinta un element de baza in relansarea economica a comunei.

3. Evolutia populatiei, dinamica si tendintele principalilor indicatori demografici sunt elementele de baza ale strategiei de dezvoltare a comunei, mai ales in conditiile ipotezei conform careia comuna Balsa poate deveni un mic centru al industriei alimentare. Doua dintre cele mai importante aspecte demografice sunt estimarea evolutiei populatiei si evolutia resurselor de munca.

Analiza isi propune o prezentare a punctelor tari, slabe, a oportunitatilor si a riscurilor care determina spatiul geografic si socio-uman al comunei Balsa, fiind impartita pe capitolele de mai jos, in vederea atragerii investitorilor si investitiilor in zona.

1. AGRICULTURA, SILVICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

PUNCTE TARI

Þ Preocuparea populatiei intr-o pondere mare in domeniul zootehniei; Þ Existenta conditiilor si traditiei pentru dezvoltarea activitatii zootehnice, fiecare familie creste animale; Þ Diversificarea in comuna Balsa a speciilor de animale; Þ Detinerea de catre locuitori a 3.800 de pasari, 789 capete de bovine, 450 capete de caprine, 4.350 capete de ovine, 345 capete de porcine, 58 capete de cabaline si 121 de familii de albine; Þ Suprafata teritorial administrativa a comunei Balsa 15.469 ha, din care teren agricol 499 ha, pasune 1380 ha, padure 9711 ha, fanete 1479 ha si alte terenuri 2400 ha.

PUNCTE SLABE

Þ Dotare tehnica scazuta a sectoarelor din agricultura; Þ Ponderea ridicata a activitatii zootehnice in gospodariile agricole individuale comparativ cu exploatarile agricole; Þ Insuficienta promovare a zonei rurale si a produselor specifice; Þ Absenta diversificarii activitatilor economice in zona rurala; Þ Fondurile financiare inexistente pentru modernizarea si popularea infrastructurii zootehnice; Þ Accesul redus la informatii si servicii de consultanta datorita numarului mic de posturi alocate pentru aceste tipuri de servicii; Þ Lipsa activitatilor si serviciilor generatoare de venituri specifice zonei rurale.

OPORTUNITATI

Þ Posibilitatea de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si Fondului European pentru Pescuit pentru proiectele de investitii realizate dupa 1 ianuarie 2007, pentru finantarea dezvoltarii rurale; Þ Existenta Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala; Þ Aprobarea Programului National – Cadru de Restructurare si Modernizare a unor unitati de profil zootehnic si din industria alimentara; Þ Sprijinul oferit de Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola din judetul Hunedoara cu privirea la accesarea fondurilor europene.

AMENINTARI

Þ Cadrul legislativ instabil; Þ Lipsa unui cadru legal pentru protejarea productiei agricole interne; Þ Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene; Þ Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor finantate din Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR si FEP; Þ Resurse financiare insuficiente pentru finantarea si co-finantarea proiectelor finantate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR si FEP.

2. INFRASTRUCTURA SI MEDIU

PUNCTE TARI	Þ Localitati apartinatoare in numar de 14: Almasu Mic de Munte, Ardeu, Balsa, Bunesti, Galbena, Mada, Oprisesti, Poiana, Poienita, Rosia, Stauini, Techereu, Valisoara si Voia; Þ Traversarea prin comuna a drumului judetean DJ 705; Þ Traversarea prin comuna a drumului judetean DJ 741; Þ Existenta retelei de electricitate in comuna Balsa, in procent de 100%; Þ Existenta pe teritoriul comunei a suprafetelor silvice in proportie de peste 62.77 % din suprafata totala; Þ Detinerea unui dispensar uman si unul veterinar in comuna Balsa; Þ Diversificare a societatilor din diferite domenii; Þ Arhitectura traditionala.
PUNCTE SLABE	Þ Existenta retelei de drumuri asfaltate in comuna Balsa, in procent de 10%; Þ Inexistenta retelelor de cablu TV in comuna Balsa; Þ Existenta retelelor de internet in comuna Balsa, in procent de 2 %; Þ Inexistenta retelei de telefonia mobila reprezentata de Vodafone, Orange si Cosmote; Þ Inexistata sistemelor de distributie a energiei termice si de gaze; Þ Infrastructura de transport slab dezvoltata; Þ Poluarea apelor de suprafata si subterane ca urmare a deversarii necontrolate precum si datorita inexistentei dezvoltarii infrastructurii de canalizare; Þ Interesul scazut al agentilor economici in protectia mediului inconjurator; Þ Inexistenta sistemelor centralizate de tratare cu apa in comuna Balsa; Þ Neefectuarea de lucrari de stabilizare in zonele ce prezinta pericole de alunecari de teren; Þ Nu exista o rampa ecologica in apropiere care sa deserveasca comuna; Þ Educatia ecologica este superficiala; Þ Colectarea neselectionata a deseurilor, in vederea reciclarii, refolosirii, recuperarii sau valorificarii lor; Þ Insuficienta preocupare a agentilor economici in recuperarea si refolosirea ambalajelor; Þ Lipsa fondurilor financiare destinate impaduririi terenurilor defrisate; Þ Infrastructura de sanatate este deficitara.
OPORTUNITATI	Þ Modernizare drumului comunal DC 24; Þ Pietruirea drumului comunal DC 24 Valisoara KM0-KM3; Þ Modernizare drumului comunal DC 28; Þ Lucrari de intretinere a drumului comunal DC 28 in satul Mada; Þ Modernizarea drumurilor comunale; Þ Realizarea retelei de alimentare cu apa potabila; Þ Realizarea retelei de canalizare; Þ Cresterea suportului financiar acordat de Uniunea Europeana prin Fonduri Structurale pentru finantarea proiectelor de infrastructura si mediu; Þ Posibilitatea accesarii unor programe de finantare comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltarii infrastructurii in mediul rural, in special FEADR; Þ Programe judetene de modernizare a infrastructurii rutiere; Þ Crearea unei infrastructuri de acces in zonele forestiere (deschiderea de noi drumuri forestiere, destinate noilor exploatari).

AMENINTARI

Þ Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor finantate din Fondurile Structurale; Þ Resurse financiare insuficiente pentru finantarea si co-finantarea proiectelor finantate prin Fonduri Structurale; Þ Lipsa informatiilor legate de normele europene de mediu in randul micilor intreprinzatori; Þ Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor finantate din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructura si mediu; Þ Resurse financiare insuficiente pentru finantarea si co-finantarea proiectelor finantate prin Fonduri Structurale; Þ Atritudinea de indiferenta fata de protectia mediului.

3. ECONOMIC

PUNCTE TARI

Þ Existenta materiilor prime pentru industria alimentara (porumb, cartofi, legume, plante de nutret); Þ Existenta potentialului pentru obtinerea de produse ecologice; Þ Vechi traditii in prelucrarea unor resurse locale; Þ Parcelarea terenului – productivitate buna; Þ Traditii locale in cresterea animalelor, in special a bovinelor; Þ Existenta unei comunitati de afaceri locale, reprezentata prin 41de societati comerciale si persoane fizice autorizate cu activitate in zona; Þ Existenta resurselor pentru sustinerea serviciului centrului de consultanta in comuna.

PUNCTE SLABE

Þ Infrastructura nu este dezvoltata in domeniul comertului si alimentatiei publice; Þ Slaba diversificare a intreprinderilor in domeniile industrial si zootehnic; Þ Ponderea ineexistenta a investitiilor straine; Þ Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea/promovarea unor investitii; Þ Fragilitatea structurii industriale pentru economia de piata, datorita folosirii unor tehnologii invechite, productivitatii si eficientei economice scazute; Þ Infrastructura necorespunzatoare, absenta alimentarii cu apa, si a canalizarii, stare improprie a unora din drumurile comunale si a drumului judetean; Þ Degradarea spatiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activitati antreprenoriale in zona; Þ Slaba infrastructura de asistenta pentru afaceri; Þ Lipsa culturii asociative, a infiintarii de asociatii; Þ Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare notiunilor de marketing; Þ Slaba implementare a sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor; Þ Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii si pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; Þ Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; Þ Slaba informare, cu privire la normele europene.

OPOR OPORTUNITATI

Þ Existenta unor spatii si cladiri in conservare, posibil a fi utilizate de catre intreprinzatori pentru demararea unor afaceri locale; Þ Programe guvernamentale pentru incurajarea initiativelor locale, in special in domeniul dezvoltarii zootehniei si a infrastructurii aferente; Þ Reconversia unor capacitati economice aflate in conservare in capacitati cu profil nou de fabricatie; Þ Reconversia unor capacitati, in special agricole, spre arii de productivitate adaptate conditiilor locale; Þ Existenta unor spatii si terenuri disponibile pentru dezvoltari antreprenoriale; Þ Existenta resurselor locale, putin sau necorespunzator valorificate in prezent, reprezentate prin suprafete importante de padure, precum si produse accesorii padurii; Þ Cresterea asistentei financiare din partea Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin Fondurile Structurale; Þ Diversificarea programelor nationale de sprijin pentru IMM, acordarea de granturi; Þ Posibilitatea accesarii creditelor cu dobanda subventionata pentru crearea de noi locuri de munca in mediul rural; Þ Existenta programelor guvernamentale de sustinere a sectorului IMM; Þ Disponibilitatea de a incheia relatii de parteneriat a autoritatilor locale, cu investitori locali sau straini; Þ Prezenta in zona, activitatea si deschiderea la incheierea de parteneriate a unor organizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri extrabugetare.

AMENINTARI

Þ Oferte de creditare greu accesibile (garantii mari); Þ Rata ridicata a dobanzii la credite; Þ Nivelul scazut al taxelor si impozitelor locale; Þ Instabilitatea legislativa; Þ Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comuna, datorita infrastructurii fizice si sociale neadecvate, raportat la potentialul comunei; Þ Lipsa de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale la cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de recuperat; Þ Reducerea ponderii populatiei active; Þ Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale si asistentei sociale in perspectiva.

4. TURISM

PUNCTE TARI

Þ Existenta conditiilor dezvoltarii turismului religios, ecologic, rural, cultural-istoric, de agrement si pescuit; Þ Zonele de interes in comuna Balsa: Cheile Madei - in sectorul sudic al Muntilor Apuseni, Cheile Ardeului se afla pe versantul rasaritean al Plesii Mari, Cheile Glodului – Stramtura, Pestera zidita - se afla pe versantul stang al Cheilor Mazii, Pestera „Dosul Dobarlesei”, Biserica „Sfintii Arhangheli” din satul Valisoara, Biserica „Schimbarea la fata” din satul Bunesti, Biserica „Sfintii Arhangheli” din Almasu Mic ; Þ Existenta a 13 biserici crestine care detin obiective culturale religioase cu potential turistic; Þ Potential de dezvoltare a agroturismului.

PUNCTE SLABE

Þ Resurse financiare insuficiente, investitii autohtone si straine aproape inexistente; Þ Pregatire profesionala de slaba calitate in domeniul serviciilor turistice; Þ Lipsa de preocupare a cetatenilor si autoritatilor locale privind conservarea mediului; Þ Inexistenta unor forme de promovare a comunei pentru cresterea numarului de turisti pe teritoriul acesteia.

OPORTUNITATI

Þ Imbunatatirea conditiilor infrastructurii fizice si de utilitati; Þ Incurajarea unor noi forme de turism (religios, rural, ecologic); Þ Extinderea retelei de ferme si gospodarii autorizate pentru practicarea agro-turismului; Þ Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Europene.

AMENINTARI

Þ Reactia redusa a mediului local la schimbarile si provocarile zilelor noastre, conducand la scaderea competitivitatii teritoriului comunei, in favoarea altor teritorii, considerate mai interesante de catre turisti si investitorii in turism; Þ Nepromovarea suficienta a zonei pentru atragerea turistilor; Þ Migrarea turistica catre alte regiuni.

5. EDUCATIE SI CULTURA

PUNCTE TARI

Þ Existenta a doua unitati scolare si a unei gradinite; Þ Resurse de dezvoltate personala si profesionala prin detinerea unei biblioteci in satul Balsa; Þ Existenta a 10 camine culturale in comuna.

PUNCTE SLABE

Þ Dotari slabe cu echipament IT si internet in cadrul scolilor; Þ Populatia scolarizata in invatamantul primar si invatamantul gimnazial in scadere datorita scaderii demografice a populatiei; Þ Nivelul relativ redus al pregatirii scolare si respectiv profesionale a majoritatii locuitorilor comunei.

OPORTUNITATI

Þ Reabilitare si modernizare scoala in satul Balsa; Þ Reabilitarea si modernizarea scolii si gradinitei - sat Poiana; Þ Reparatie scoala si camin cultural in satul Almasu Mic; Þ Construirea unui camin cultural in localitatea Balsa; Þ Reparatia caminului cultural - satul Voia ; Þ Existenta unor programe comunitare si nationale de asigurare a accesului la educatie pentru populatiile dezavantajate; Þ Politici de stimulare a ocuparii posturilor vacante pentru cadrele didactice si a mentinerii cadrelor calificate.

AMENINTARI

Þ Scaderea gradului de instruire scolara a populatiei tinere; Þ Inchiderea/restrangerea activitatii scolilor generale din satele apartinatoare, cu impact asupra scaderii gradului instructiei scolare in comuna.

6. RESURSE UMANE- PIATA MUNCII

PUNCTE TARI

Þ Populatia apta de munca in procent de 51.06%; Þ Dotarea institutiilor locale cu retea de calculatoare, internet si servicii gestionate cu sistem IT; Þ Existenta unor specialisti in domenii variate de activitate; Þ Ospitalitatea recunoscuta a locuitorilor; Þ Numar relativ redus al inadaptatilor social; Þ Rata infractionalitatii extrem de redusa.

PUNCTE SLABE

Þ Imbatranirea populatiei (spor natural negativ si migrarea tinerilor spre centre urbane); Þ Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile lumii actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale, in special; Þ Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate, mai cu seama a celor cu pregatire profesionala inalta; Þ Capacitatea financiara relativ scazuta a locuitorilor zonei.

OPORTUNITATI

Þ Fondurile comunitare puse la dispozitie dupa ianuarie 2007 in domeniul social; Þ Existenta strategiei nationale antisaracie; Þ Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa; Þ Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale pentru reconversie profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru someri; Þ Grad redus de ocupare profesionala, deci potential important al fortei de munca locale, la salarii competitive la nivel regional (fata de polii de crestere); Þ Grad relativ redus de inadaptare sociala a locuitorilor comunei; Þ Implicarea autoritatilor locale in problemele comunitatii.

AMENINTARI