1.       Credinţe şi practici magice

În satele comunei Balşa exista o credinţă în moroniţe (strigoi) care furau laptele de la vaci, se spunea că se dădea de trei ori peste cap şi se transformau în animale (câini, pisici şi lupi) iar pentru a împiedica intrarea acestora în grajduri, la uşile grajdurilor se puneau obiecte din metal. La persoanele care se credea că au fost strigoi după moarte li se înfigea în inimă un piron. O altă practică magică este cea de descântec, atât pentru oameni cât şi pentru animale, aceasta consta în stingerea unor cărbuni de lemn în apă şi rostirea unor anumite incantaţii.     

2.       Alimentaţia locală

În general alimentaţia specifică zonei este foarte variată constând din legume, fructe, carne, produse lactate şi produse de panificaţie. Specialităţile acestei zone sunt reprezentate prin : întorsuri, plăcinte cu varză (vărzare), cartofi, brânză şi lobode, mămăliga cu brânză, sarmalele, ciorbele, supele, mezelurile de carne de porc, tocăniţele şi de sărbători cozonacul şi turtata.

3.       Portul popular

Pe teritoriul comunei Balşa portul popular mai este îmbrăcat doar atunci când este organizată o manifestare cultural-artistică în general de copii şi adolescenţi. La aceste manifestări se poartă costumele de sărbătoare, aceleaşi care se purtau şi pe vremuri şi care sunt alcătuite din :

-          La bărbaţi – piesele componente sunt : bocanci sau pantofi, pantaloni sau cioareci, cămaşă, centură sau şerpar, pieptar sau laibăr, căciulă sau pălărie.

-          La femei – ghete sau pantofi, cămaşă cu râuri, poale, opreg, cătrinţă, cingătoare, pieptar şi batic.  

Materialele folosite la confecţionarea costumelor erau  în funcţie de anotimp şi anume lâna pentru anotimpul rece şi pânza de bumbac sau cânepă pentru anotimpul cald. După confecţionare pe acestea erau cusute elemente decorative cum ar fi: pe cămăşi sunt cusute cu aţe de diferite culori motive florale şi geometrice ele fiind realizate din cruciuliţe mărunte sau peste fire; pe căciulile de iarnă sunt cusute pene de păun sau fazan precum şi bucăţi de sticlă colorată, mărgele, insigne etc.; baticurile sunt prevăzute cu ciucuri şi cusături; cătrinţele şi opregele pot fi atât brodate cât şi cusute; pieptarele sunt prevăzute cu şnururi colorate cusute sub anumite forme.

4.       Arhitectura populară tradiţională

În satul Almaşu Mic de Munte (Almăşel) este păstrată Biserica ,,Sfinţii Arhangheli’’ iar în satul Vălişoara Biserica ,,Sfinţii Arhangheli’’ , cele două biserici ortodoxe fiind declarate monumente istorice. Mai există în cele două sate menţionate mai sus case bătrâneşti construite din lemn şi pământ precum şi unele şuri şi sălaşuri pentru animale. În satul Poieniţa încă se mai păstrează o ,,oloiniţă’’ veche de circa 100 ani. Materialele folosite preponderent la construcţiile vechi sunt lemnul, piatra, pământul şi paiele (la acoperişuri).

5.       Arta populară

În trecut femeile din comună erau recunoscute în ţesutul de covoare în două iţe şi în patru iţe mai ales în covoarele alese cu degetul, confecţionate din lână de diferite culori. Momentan această îndeletnicire nu se mai practică.

6.       Folclor

În satele Voia, Ardeu, Mada, Balşa şi Poiana există formaţii de căluşari care au participat şi participă cu succes la diverse festivaluri ale Căluşarului Transilvănean şi nu numai.

7.       Morminte şi opere comemorative de război

o    Opere comemorative de război

·         Monumentul eroilor din satul Balşa

·         Monumentul eroilor din satul Mada

·         Monumentul eroilor din satul Almaşu Mic de Munte

·         Monumentul eroilor din satul Voia

·         Monumentul eroilor din satul Poiana

·         Monumentul eroilor din satul Vălişoara

·         Trei monumente funerare în satul Vălişoara

·         Monument funerar în satul Balşa în locul numit  ,,Dumbrăiţă’’

o    Morminte

·         Două movile funerare în localitatea Mada situate pe şaua ce coboară dinspre înălţimea ,,Pleşa Mică’’ spre Valea Rudelor.

·         Construcţie funerară cu manta de piatră în localitatea Galbena în locul numit ,,Mogaiţa’’.